SAPARD a lăsat opt comune fără drumuri și apă

Administrator

Opt primării din județul nostru așteaptă, de trei ani, să primească bani de la Agenția SAPARD pentru lucrări de infrastructură. Comunele Palanca, Tamași și Strugari s-au înscris în cursă pentru a-și adjudeca fondurile necesare modernizării și reabilitării unor drumuri comunale, iar primăriile din Secuieni, Coțofănești, Glăvănești, Valea Seacă și Ghimeș Făget au vrut să atragă bani pentru alimentarea cu apă. Lucrările de infrastructură se ridică la sute de mii de euro și chiar la peste un milion de euro, bani pe care primăriile nu i-ar putea investi numai din bugetul local.
Autoritățile locale s-au pus pe treabă și, în lunile octombrie și noiembrie 2002, au depus cererile de finanțare. Programele lor au fost declarate eligibile. Fericiți că vor avea apă și drumuri sănătoase în comune, primarii au așteptat fondurile. Numai că banii nu au ajuns la ei nici după trei ani. „Din momentul în care se încheie contractul de finanțare între Agenția SAPARD și consiliul local respectiv și pînă la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, poate curge o perioadă între șase luni și un an. Aceste proiecte s-au depus în lunile octombrie și noiembrie 2002, cînd fondurile au fost absorbite și de aceea aceste proiecte nu au mai primit finanțarea. Din 2003 și pînă astăzi nu s-au mai primit alte proiecte”, ne-a declarat Cornelia Gireadă, director executiv în cadrul Consiliului Județean Bacău.

Primarii se tem că au luat țeapă

Epuizarea fondurilor pentru proiecte de infrastructură din programul SAPARD a speriat autoritățile locale. Unele primării au cheltuit bani din bugetul local pentru proiecte, sume ce trebuia să le fie returnate odată ce primeau finanțarea. Acum, primarii se tem că au pierdut banii investiți. „Cînd să ne ducem la semnat cu proiectul și să obținem finanțarea, ne-au anunțat că s-au terminat banii. Problema este că am investit și noi 14 milioane de lei, pentru măsurătorile topografice, pe care speram să le primim înapoi odată cu finanțarea. Asta nu ar fi nimic, dar avem mare nevoie de alimentare cu apă, mai ales la Glăvănești și Muncelu, unde oamenii cară apa ca în Evul Mediu”, ne-a declarat Ioan Meleșcanu, viceprimarul din Glăvănești. El ne-a mai spus că, la Glăvănești, localnicii cară apa cu cobilița pe o distanță de un kilometri, iar la Muncelu, sătenii merg cu căruțele după apă mai bine de trei kilometri.
Și localnicii din Secuieni și-au pus speranțe că vor avea surse de apă apropiate de casă. Sătenii din satele Berbinceni și Fundeni aduc apa de la jumătate de kilometru, pentru că în cele două sate sînt doar două fîntîni. „Norocul nostru este că nu am dat bani de la bugetul local pentru proiect, că și așa avem doar pentru strictul necesar”, ne-a declarat Adriana Ojog, primarul din Secuieni. Primarii sînt nemulțumiți că din toată munca lor au rămas doar hîrtiile și speranța că, într-o zi, vor primi și banii pentru lucrări. „Banii pe care consiliile locale i-au investit nu sînt pierduți. Din cîte se pare, se vor suplimenta fondurile pentru proiectele eligibile care nu au fost finanțate și pentru proiectele realizate, dar distruse de calamități. în plus, trebuiau să depună documentația din timp”, ne-a declarat Ana Diac, șefa biroului SAPARD Bacău. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.