Berea „Mărgineni”, din nou pe mesele băcăuanilor

Administrator

Blondă, cu guler alb-spumos de majoretă, incitantă și seducătoare, berea „Mărgineni” a ajuns ieri, 6 octombrie, din nou pe mesele băcăuanilor. A fost să fie la un moment de sărbătoare, de „Zilele Bacăului”, cum îi stă bine oricui lipsește mult de acasă. Pentru că berea „Mărgineni” le-a lipsit băcăuanilor aproape patru ani. „Mă obișnuisem cu ea mai ceva decît cu nevasta – mi-a mărturisit, ieri, un pensionar care venise la cortul fabricii de bere cu două ceasuri mai devreme să se pornească dozatoarele. N-am crezut să mai apuc să beau așa ceva”.

Devenise o legendă. Era căutată în toată Moldova și întrebai de ea și pe Litoral. Pentru berea de Bacău stăteai, acum 20 de ani, la coadă cîte un ceas. Dacă apucai să ajungi la rînd, cumpărai halbe cu tava, chiar dacă aveai nevoie numai de două-trei. Nu mai strîmbai din nas cînd ți se punea în față, obligatoriu, și farfuriuța cu două pîrjoale sau cu „peștișorul de aur”, după principiul că la o bere merge și o gustare. Te forțau să mănînci, pentru că berea era atunci, ca și acum, un fel de băutură a săracului. Multă și ieftină. Numai că berea de Bacău era de departe cea mai bună.
Economia de piață a pus, de atunci, în fața fabricii din Bacău producători de marcă. Berea străină, pe care o beau numai „grangurii” odată, a ajuns la îndemîna oricui. Berarii băcăuani au trecut prin momente cumplite. Lupta cu capitalul i-a înfrînt de multe ori, dar berea Mărgineni a continuat să țină steagul sus.
Nici o marcă mai nouă dintre băuturile cu iz „popular”, scoase în ultimii ani, nu a reușit să o detroneze. însă ce nu a putut face piața, prin concurență, au făcut noii investitori. întîmplător, poate, a fost ca aceștia să fie turci, dintr-o țară fără nici o tradiție de berari, dar cu potentați care au venit în România să-și multiplice averile. Și au reușit, așa cum au făcut și cu băncile, devastînd, practic, industrii întregi. Una dintre ele era industria berii din Bacău. „Nu ne-am închipuit ce vor putea face cu fabrica noastră investitorii turci – îl aud și astăzi pe directorul general al fabricii din Bacău, Sergiu Șerban. Eram berari vechi, într-o fabrică centenară. Nu aveam capital suficient, gîfîiam sub pasul concurenței, dar produceam. Au venit ei, au promis marea cu sarea și ne-au lăsat în sapă de lemn. Au luat de la noi tot ce s-a putut căra. Am rămas cu o căruță de datorii, pe care le plătim și acum”.

Turcii au dat iama în capitalul fabricii

Societatea Bere Lichior Mărgineni a fost privatizată și preluată de proprietarii turci, de la Altun Maya Istanbul din Turcia (devenită ulterior societatea Nicoren LLC), în toamna anului 1998, cînd a fost vîndut un pachet de acțiuni egal cu aproape 51% din capitalul social. Sergiu Șerban spune că noul proiprietar a urmărit de la început îndatorarea societății față de creditori și în special față de stat, dar au procedat și la vînzarea unor active importante către propriile firme satelit. Astfel, în perioada 1999 – 2001 au fost acumulate datorii de peste 600 de miliarde de lei la creditori, inclusiv la bugetul de stat. Pe această bază, a fost declanșată procedura de reorganizare judiciară și a falimentului, prin constatarea stării de insolvență, în primăvara anului 2003, iar sentința a fost pronunțată la Tribunalul din Bacău. „Noi ne-am declarat permanent intenția de reorganizare a activității pe bază de plan – spune Sergiu Șerban -, dar din cauze pe care le considerăm acum subiective aplicarea reorganizării a fost tergiversată și nu s-a făcut în termenele stabilite de instanța de judecată. Din acest motiv, am solicitat și am obținut strămutarea cauzei la Tribunalul din Brașov”. întîrzierile în aplicarea reorganizării întreprinderii au accentuat declinul acesteia. Datoriile au crescut, iar majorările de întîrziere la plata lor s-au adăugat sistematic, în sumă de 160 – 200 de milioane de lei pe zi, adică 5 – 6 miliarde de lei pe lună și 60 – 70 de miliarde de lei pe an. Salariații cred că tergiversarea urmărește un singur scop: ca Bere Lichior Mărgineni să ajungă în faliment și să fie scoasă la mezat ca atare.

Salariații au pus din nou mîna pe fabrică

Povestea berii de Bacău trece prin furcile caudine ale capitalismului sălbatic. Cînd investitorii turci și-au văzut sacii în căruță și s-au pus, la fereală, departe de granițele României, fabrica băcăuană a intrat în colaps. Fără nici un drept asupra unor acțiuni pe care nu le mai aveau, salariații au fost dați afară pe capete. în fabrica pustie, declarată în faliment, au mai rămas doar o mînă de oameni. Cu ei și cu alți acționari, răspîndiți care pe unde, s-a reînființat Asociația salariaților Beralbac, care după procese aproape interminabile în instanță au preluat, anul trecut, ce a mai rămas din fabrica de bere și băuturi spirtoase. Le-a revenit pachetul majoritar de acțiuni al acesteia, care reprezintă aproape 71% din capitalul social. în această calitate, asociația s-a declarat pentru reorganizarea întreprinderii și reluarea activității, pe bază de plan, în cel mai scurt timp. „Scopul nostru – spunea atunci președintele asociației, Sergiu Șerban – este de a ne apăra drepturile. Noi credem că a aplica procedura de faliment este soluția cea mai rea și pentru acționari și pentru creditori și, în mod special, pentru bugetul de stat. De aceea, noi vrem reorganizarea și reluarea activității pe bază de plan în termenul cel mai scurt”. Planul de reorganizare a fost întocmit pentru o perioadă de trei ani și supus aprobării creditorilor, dar și judecătorului sindic. Sergiu Șerban susținea că astfel pot fi aduse la bugetul statului, unde sînt înregistrate mari datorii, peste 1.000 de miliarde de lei, din care mai mult de 250 de miliarde pot fi trecute în contul datoriilor.

Cu ochii în lacrimi, dar fericiți

Bere Lichior Mărgineni a reluat producția cu stocuri de 2.700 de tone de malț pentru bere și 1.505 litri de băuturi alcoolice în diferite stadii de prelucrare. Prin reluarea fabricației, societatea poate să scoată pe piață malț, bere, băuturi spirtoase și drojdie furajeră. Sergiu Șreban spune că s-ar putea face, astfel, și plata datoriilor bugetare restante acumulate în perioada scursă de la plecarea fostului proprietar, firma). „Am așteptat această zi ca mare lucru – ne-a spus una dintre lcrătoarele din fabrică. Am muncit aici 30 de ani. Am crezut că nu mă mai întorc, dar am trăit să ajung și această zi. De șase ani n-am mai fabricat lichioruri și de aproape patru ani, bere. Ieri a fost o zi mare, am și plîns, dar am fost fericiți”. Primele butoaie cu bere Mărginenei au ajuns, ieri, la Onești și în standul fabricii de la festivalul „Zilel Bacăului”. După 20 octombrie se va îmbutelia și prima bere la sticlă. „Am ratat și în acest an sezonul – a mai adăugat Sergiu Șerban. Dar mizăm pe dragostea băcăuanilor pentru berea noastră și ne vom relansa, la vară, în forță”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.