Caprele oneștenilor fac iezi nemțești

O echipă de specialiști de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Ovine și Caprine Palas – Constanța a procedat sîmbătă, 22 octombrie, la inseminarea primului lot de 50 de capre autohtone din județul Bacău cu material seminal de la țapi din rasa Saanen din Germania. Inseminarea s-a făcut în ferma din Gutinaș – comuna Ștefan cel Mare a crescătorului Ghiță Gherasim, sun îndrumarea cercetătoarei dr. ing. Dorina Nadolu, de la institutul din Palas.

„Evenimentul – ne-a spus președintele filialei Onești a Asociaței crescătorilor de capre din România – Caprirom, Nicolae Doileț – are loc la numai trei luni de la înființarea filialei noastre. Este vorba de o operațiune controlată, prin care caprele pot fi însămînțate atemporal și pot fi determinate să dea lapte și în luna decembrie. în plus, materialul seminal este de foarte mare valoare și așteptăm să obținem produși de calitate. O capră din rasa Saanen dă cîte 800 de litri de lapște pe lactație. Poate fi comparată chiar cu o vacă, pentru a nu mai vorbi de calitatea laptelui de capră, recunoscută în toată lumea”. Crescătorii de capre din Onești spun că inseminarea artificială cu material de această calitate este chiar o premieră în Moldova. „Procurarea de țapi de prăsilă și chiar de material seminal de calitate nu este la îndemîna oricui – a pecizat Nicolae Doileț. Dar pentru a face față normelor europene, vizavi de apropiata integrare, trebuie să facem și noi eforturi mai mari. La sfîrșitul lunii octombrie vom avea în zonă, în aceeași fermă, și primul țap Saanen, care a costat nu mai puțin de 22 de milioane de lei”.
Fără cheltuielile de transport, taxe vamale și sanitare-veterinare, un țap saanen sau Alpina – spun crescătorii din Caprirom – costă 280 de euro, iar o capră adultă 200 de euro. Un ied, însă, ajunge la 180 de euro. Din import, tineretul mascul din rasa Saanen (din Franța), cu certificat de origine, ajunge însă la 500 de euro, fără transport. în schimb, ieduțele de un an sau un an și jumătate, Saanen sau Alpina, costă numai 35 de euro bucata, iar sperma congelată de la țapi Alpiuna sau saanenajunge la șase euro paieta (doza).

Laptele de capră este comparat cu cel de mamă

Filiala din Onești a Asociației Crescătorilor de Capre din România – Caprirom intenționează să aducă din Germania țapi de prăsilă „Saanen” și „Alpin”. Cu acest transport vor fi aduse și capre de reproducție de mare productivitate, care în condiții de nutriție corespunzătoare dau o producție de lapte de la 700 la 1.000 de litri pe lactație. în țările Uniunii Europene consumul de lapte de capră este în deficit cu 40 la sută și este foarte căutat și bine plătit, fiind cunoscut că laptele de capră este superior în ceea ce privește calitățile nutritive și este comparat deseori cu laptele matern. în plus, în Uniunea Europeană nu există cotă de lapte de capră cum există la cel de vacă.
în România se intenționează un program unitar de ameliorare și reproducere dirijată la specia caprine. Asociația Caprirom, cu sediul în Constanța, a fost înființată în 1993, la initiațiva unor specialisti și crescători din județul Constanța. În prezent, numărul membrilor ei a ajuns la 91. Asociația este o organizație profesională, de tip sindical, care reunește crescători de capre, persoane fizice sau juridice interesate să desfășoare activități tehnice și economice privind ameliorarea, apărarea sănătății caprinelor, valorificarea producțiilor și apărarea intereselor crescătorilor de capre. în județul Bacău sînt 309.568 de capre și oi, dintre care 17.000 de capre, iar numărul lor este în creștere. Județul are cele mai multe capre din Moldova, de două ori mai multe ca în Vaslui și de trei ori mai multe ca în Neamț. Prima filială a crescătorilor de capre a fost înființată, în județul Bacău, la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Ovine și Caprine din Secuieni – comuna Letea Veche. Filiala Onești a Asociației Crescătorilor de Capre are, pînă în prezent, în evidență 67 de membri. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!