Mari sărbători creștine

Sfîntul mare mucenic Dimitrie

* Martiriul Sf. Dimitrie, Izvorîtorul de mir * Apologet creștin al Sfintei Treimi

Sfinții mucenici sau martiri sînt considerați de Biserică „eroi ai suferinței creștine”. Dintre aceștia, Biserica Ortodoxă îl cinstește astăzi pe Sfîntul mare mucenic Dimitrie, care a pătimit martiriul în anul 286, la 26 octombrie, în timpul împăratului roman Dioclețian (284-305) și al cezarului Maximin.
Era originar din cetatea Tesalonicului (nordul Greciei); tatăl său – tribun al acelei cetăți – era creștin, dar ținea în taină credința sa din cauza persecuțiilor ce se abăteau încă asupra mărturisitorilor lui Hristos. Ajungînd și el tribun al Tesalonicului, Dimitrie s-a ferit să participe la prigoana anticreștină; dimpotrivă, el a început să mărturisească, chiar să învețe cu mult curaj credința creștină și pe alții. Acest lucru a atras nemulțumirea cruntă a cezarului Maximin. Acesta, întorcîndu-se de la un război cîștigat împotriva sciților și sarmaților, a dat ordin să se aducă o jertfă de muțumire zeilor păgîni din Tesalonic. Chemat să participe la acel ceremonial, Sfîntul Dimitrie a refuzat să aducă jertfă zeilor, arătînd că el este creștin și se închină Sfintei Treimi, Dumnezeul creștinilor. Mare a fost supărarea și mînia lui Maximin, ai cărui ostași l-au ucis cu sulițele pe Sfîntul Dimitrie.
Creștinii evlavioși nu au uitat faptele bune ale martirului, iar exemplul său de rezistență în fața persecutorilor i-a întărit. Bunii creștini de atunci i-au îngropat rămășițele pămîntești. Peste locul unde a fost îngropat, în timpul împăratului Constantin cel Mare (303-337) s-a înălțat o mică biserică de lemn (martiria). Mai tîrziu, în locul acesteia s-a zidit o catedrală din piatră, cea mai mare și mai veche din Tesalonic. Aici se află îngrijit mormîntul mucenicului și la el merg credincioșii în pelerinaj, mai ales în ziua de 26 octombrie, adevărată sărbătoare națională a Greciei.
Din „Viața Sfîntului Dimitrie”, care cuprinde toate faptele sale minunate, se desprinde că el a fost: a.- un mare apărător (apologet) al credinței creștine și, îndeosebi, al învățăturii despre Sfînta Treime (în cîntările bisericești este numit special „apărător al Treimii”); b.- un mare martir al Bisericii; tot în cîntările bisericești se spune: „prin trupul tău cel împuns cu sulițe ai închipuit (urmat) patima lui Hristos”.
Astfel a dobîndit Sfîntul mare mucenic Dimitrie „cununa cea neveștejită a măririi” din âmpărăția lui Dumnezeu în care a intrat „fericit” de Hristos pentru veșnicie. El este invocat în rugăciunile credincioșilor creștini pentru că prin mijlocirea sa Dumnezeu âși revarsă harul Său, ocrotind și bine-cuvîntînd viața tuturor cinstitorilor de Hristos.
în această zi se face mare pelerinaj cu icoana Sfîntului Dimitrie la mormîntul lui din orașul Salonic (Grecia) și toți creștinii aduc flori de dumitriță la biserici și prin casele lor. Floarea de dumitriță, rezistentă la bruma toamnei, semnifică tăria în credință a mucenicului.
Nu numai în Grecia, ci și în țara noastră, Sfîntul Dimitrie este foarte mult cinstit de credincioși. Mulți frați creștini poartă numele său, iar în țară s-au zidit numeroase biserici cu hramul Izvorîtorului de mir, așa cum s-a înălțat frumoasa biserică din cartierul Narcisa – Bacău, prin dragostea și rîvna credincioșilor și a păstorului lor de suflete. „Ce folos de trudă, forță/ De sub cereasca torță?/ Se-ntreabă Ecleziastul/ Și cu el o lume, vastul/ Răspunsul ni-l dă ilustru/ Viața Sfîntului Dumitru./ Fum și goană după vînt/ Ne par toate cîte sînt;/ Totul este trecător,/ Sufletu-i nemuritor/ Tu cu Sfîntul Dimitrie/ Dovedește bărbăție/ De suflet să te grijești/ Inutil să nu trăiești!…” (T. Poneavă). (Pr. prof.dr. Constantin LEONTE) cinstit de credincioși. Mulți frați creștini poartă numele său

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!