Pre limba lor

Donații pentru „frații noștri ceangăi”

• Fundația „Szent Ferenc” din… Deva se interesează de soarta ceangăilor moldoveni! n Bani maghiari pentru construirea unei școli la Fundu Răcăciuni n O parlamentară finlandeză sare în apărarea ceangăilor (1)

Presa maghiară, de peste Tisa ori de pe la noi, acordă spații largi problemelor ce vizează populația ceangăiască trăitoare în așezările din Moldova, pe care o consideră avînd origini… maghiare. în pofida opțiunilor exprimate de aceasta la recensămîntul din primăvara anului 2002, cînd s-a declarat în masă a fi de sorginte românească. Prin diferite mijloace și tertipuri, se încearcă înregimentarea ei la etnia maghiară prin „acțiunea apostolică” a unor lideri care, dincolo de intențiile pe care și le exprimă, nu urmăresc, de fapt, decît foloase materiale/financiare proprii, consistente, imediate și permanente. Județul Bacău nu este ocolit de astfel de „misionari”. în urmă cu cîteva zile am publicat un amplu articol, în două părți, despre un asemenea individ venit de pe la Cluj și aciuat de ceva vreme la Cleja. Extindem, prin cele ce urmează, cadrul abordat, precizînd că în periodicul „Kapu” – editat în Ungaria (nr. 8, din ziua de 8 august 2005, paginile 30 – 34) a fost publicat articolul „Sunt probleme cu școala ceangăilor maghiari”, semnat de Keri Edit, în care se menționează:

„în primăvară, maghiarimea din întreaga țară a primit cu o imensă bucurie vestea că Bojte Csaba, care este călugăr franciscan și președintele Fundației «Szent Ferenc» din Deva, precum și întemeietorul și ctitorul mai multor orfelinate, a cumpărat în Moldova, din banii fundației, 17 pogoane de pămînt și intenționează să construiască pentru copiii ceangăi o școală catolică maghiară cu colegiu, unde copiii ceangăi să poată învăța de la grădiniță și pînă la terminarea liceului. Nu a cerut nici un ban statului român și ar dori ca întreprinzătorii și instituțiile ungare, precum și orice cetățean ungar să contribuie cu sume de bani mai mici sau mai mari la construirea acestei importante școli maghiare. Prin numărul de cont curent al Băncii de Comerț Exterior din Ungaria, Bojte a înființat la Budapesta o fundație similară, iar printre membrii Curatoriului fundației se numără, de pildă, și parlamentarul FIDSZ (Uniunea Tinerilor Democrați) Revesz Mariusz. Părintele Bojte este cunoscut și foarte iubit în Ungaria, unde presa a scris de mai multe ori despre el. Cauza sa a fost susținută și de ziariști, iar în multe locuri au apărut numere de cont, în care au fost depuși bani. Mai mulți întreprinzători unguri au donat cîte un milion de forinți. Au mai contribuit: participanții externi la «Hungaroring», autoguvernările din Budapesta, Kecskemet și Esztergon, partidele, episcopiile și chiar biserica reformată, în pofida faptului că ceangăii sunt toți catolici. De asemenea, instituțiile, asociațiile ungare și americane, precum și organizațiile civile au donat bani cu o generozitate aproape fără precedent, iar turneul efectuat în Ungaria de călugărul franciscan Bojte pentru strîngerea de bani a devenit serialul unei povești de mare succes. A fost deja strînsă o mare parte (500 de milioane de forinți) din banii necesari pentru construirea complexului școlar: „Facem donații de 800 de ani, de la Endre al II-lea, pentru frații noștri ceangăi, apărători ai fruntariilor, care trăiesc dincolo de Carpați. Să nu renunțați la limba voastră maternă!”.
Părintele Bojte a anunțat, în după-amiaza duminicii de Rusalii, că în localitatea Fundu Răcăciuni a fost pusă piatra de temelie a școlii. La festivitate au participat, după pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu-Ciuc, doamna Madl Dalma, soția președintelui republicii, David Ibolya, Nemeth Zsolt, Revesz Marius, Vizi E. Szilveszter, președintele Academiei Ungare de Științe (MTA), ambasadorul Ungariei la București, precum și cercetătorii etnografi Kallos Zoltan și Pozsony Ferenc din Cluj. Totodată, la festivitate au mai participat primarul român al satului, prefectul român al județului Bacău, liderii Asociației Ceangăilor Maghiari din Moldova (MCsMSz) și a avut reprezentare și UDMR. Trimisul episcopului de Iași, un preot catolic devenit român din ceangău, și fratele Bojte Csaba au sfințit piatra de temelie (obligatoriu în limba română). S-a dat citire și scrisorii de salut adresate de parlamentara finlandeză Tytti I.A., fostă membră a Consiliului Europei, în cadrul căruia a luat apărarea ceangăilor.
Atunci, care este hiba și unde? Problema o constituie tocmai locația aleasă: Răcăciuni, un sat pur românesc, cu 8 mii de locuitori, de care cel mai apropiat sat maghiar se află la 16 km depărtare. Este vorba despre satul maghiar Fundu Răcăciuni, care are o populație de 3 mii de locuitori. O altă problemă o constituie cei doi falși consilieri: Hegyeli Attila, coordonatorul programului de învățămînt trimis în ceangăime, și Benchea Pavel, mîna sa dreaptă, care au abuzat de buna credință a părintelui Bojte, necunoscător al Moldovei. Satele pur ceangăiești așteaptă cu nerăbdare ca școlarii să învețe ortografia maghiară, istoria maghiară și literatura maghiară nu la ei în locuință, ci la propria școală generală din satul lor. Ceangăii maghiari rîvnesc la o grădiniță, la o școală elementară și la un colegiu într-un sat românesc, dar nu la o depărtare de 30 – 40 km. La acea grădiniță sigur vor fi doar copii români.
Localitatea Răcăciuni a fost construită la șosea, în partea de sud a județului Bacău, probabil după anul 1850, deoarece satele au fost descrise în cartea sa de Jerney Janos, după călătoria efectuată în Moldova în perioada 1844 – 1845. Acesta amintește doar de localitatea maghiară Fundu Răcăciuni, întemeiată de către secui (…). Potrivit ceangăilor, cealaltă localitate, Răcăciuni, a fost ridicată de industriași și comercianți români și țigani, lîngă drumul național care făcea legătura între Bacău și București. 160 din cei 8 000 de locuitori sînt ceangăi catolici (aflați în curs de românizare), iar 7 840, adică 98 la sută sînt români. Această localitate a fost propusă de Hegyeli: aici va fi construită școala maghiară?
Semnele de întrebare au apărut încă de la punerea pietrei de temelie. Cunoștințele mele care au participat la festivitate mi-au povestit despre acest lucru, iar publicația «Haromszek» din Sfântu Gheorghe a inserat în numărul său din 16 iunie 2005 discursul rostit de către Fekete Reka, cu prilejul punerii pietrei de temelie a școlii, care a fost tradus de către Ichim Vasile, primarul român al localității Răcăciuni: «Copiii familiilor modeste vor putea învăța în această instituție socială, fără deosebire de naționalitate, limbă sau confesiune religioasă» – a subliniat Fekete Reka. Satul românesc cu cei 8 000 de locuitori va impune școlii care va fi construită la periferie ca predarea să se facă în limba română, iar religia să fie ortodoxă. La acest lucru nu au visat nici ceangăii, nici donatorii din Ungaria și nici confecționarii de clopote din Kecskemetd (….). între timp (n. red.) a ieșit la iveală faptul că terenul nu a fost reclasificat ca suprafață locuibilă, iar prin pămînt trece o conductă groasă de gaze, despre care Hegyeli Attila și Benchea Pavel au omis să-l comunice părintelui Bojte (…). Clădirea nu poate fi construită deasupra conductei de gaz și nu poate fi realizat nici proiectul fără informațiile tehnice legate de amplasarea conductei”.

Selecție și prezentare: Arpad KALMANi. La festivitate a

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!