Meditațiile, sau stimularea inteligenței pe bani

Cît te costă să fii mai intelligent, măcar așa, formal, cît de în vogă este să primești meditații și, mai ales, cît de necesar?! Acestea sînt cîteva din întrebările la care am vrea să știm răspunsul. Dacă ar fi să se facă un sondaj pentru a afla cît la sută dintre elevii primesc meditații, oricum nu s-ar putea face, căci nimeni nu declară oficial acest lucru și nici nu se sinchisește să declare la secția financiară. Totuși, se știe că numărul elevilor care fac pregătire este în continuă creștere. Dar care ar fi problema acestor lecții particulare? De cele mai multe ori, după cum majoritatea o știe, elevii care primesc meditații de la profesorii de la clasă sînt „promovați” în mod incorect. Fie că li se accordă mai multă atenție ca de obicei în timpul orelor, fiind rugați să se pronunțe asupra unei probleme, fie primesc „stimulente” la note, că doar copilul trebuie încurajat. Iar aici, nu se referă nimeni la elevii claselor a douăsprezecea, pentru care pregătirea individuală este aproape indispensabilă. Revenind la elevii „îndopați” cu informații peste noapte, aceștia plătesc totuși și un preț pentru inteligența lor „artificială”. în funcție de profesor și materia meditată, se plătește o sumă între 200.000-300.000 pe ședința de două ore. Adică, în jur de un milion pe lună pentru fiecare materie la care vrei să devii „repede șI bine” elev eminent. Dar, totuși, ce se întîmplă în cazul celor care nu au disponibilă această sumă de bani, sau poate nu vor să fie alimentați cu pseudoinformații? Aceștia lucrează liniștit acasă, din culegeri, și se roagă ironic, ca informațiile dobîndite să poată fi valorificate măcar peste un timp.
Dar cum nu totul este unanim și nici colorat numai în negru, mai sînt elevi care au norocul de profesori care nu își promovează elevii meditați. Dar, totuși, mai rămîne o întrebare, și anume dacă meditațiile sînt la modă?! Dacă ar fi să considerăm după elevii meditați, atunci ar fi chiar în vogă, dar cum fiecare modă se modifică, sistemul meditațiilor se diversifică în funcție de tarif. Și tot ne-ar mai rămîne o întrebare cu substrat existențialist: „A face sau a nu face pregătire?”. (Silvia URSU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!