Europo, venim!

Taraxacum oficinalis

Val MĂNESCU

Nimeni nu a cîștigat vreodată un război murind. Învingătorii i-au
lăsat pe alții să moară în locul lor. Pe ăia mulți și proști. Cu trei sute
de ani înainte ca Isus să-i blagoslovească pe cei săraci cu duhul
căci ei vor fi stăpînitorii cerului, Menandru, inventatorul comediei de
moravuri și caracter, constata subtil că nimic nu e mai temerar decît
prostia…
Vrăjeala zilei – alianța ba da, ba nu. Să fiu sarcastic, să ironizez,
castigat ridendo mores, da’ nu-mi vine să rîd. Nu-mi vine să mă rîd.
Nu mă lasă nodul din gît. Mă înnec în derizoriu, în manea, în
telenovele, în jurnale de știri, în spectacolul trist de ridicol al
realității, în marea abureală a politicialismului. Mai degraba aș lua
banii și aș pleca. Dar nu-mi dă nimeni nimic. Cum să-mi dea, de
unde, dacă toată lumea pierde? Și încotro să plec? Și-apoi, dacă nici nu sunt jucător, cum pot înțelege regulile?
Din stradă aud: demisia, demisia!, dar nu știu nici cine strigă și nici
cui îi este adresată cererea. Trece nunta cu fanfară pe trotuar și
chiotele se amestecă haotic cu revendicările. Și tot haosul e
completat de solistul Salam cu zece mii de wați izbucniți din hi-fi-
ul merțanului decapotabil cu șofer în maieu și cu kilul de aur la gît.
Din scandal în scandal pînă la victoria finală a șmecheriei asupra
nației. Îmi pare rău că nu-mi amintesc care dintre amicii mei
deștepți mi-a răvășit ziua de ieri întrebîndu-mă dacă îmi dau
seama că suntem într-un război: gherila șmecherilor contra armatei
de nătărăi. Încă nu m-am decis în care tabără să mă înrolez, dacă
nu îmi e permis să stau deoparte. L-aș invita la o partidă de șah pe
amic, să-i cunosc strategiile. Să-i văd rezolvările. La o partidă de
șah, un alt fel de război, la urma urmei.
Învățăm luptînd că a trișa înseamnă a continua jocul prin alte
mijloace. Azi, epopeea telefoniadei. Telefonul nu a afectat. Stop
pe piept. Stop pe țeava de gaz cu glonțu-n cap. Întrebări, da, au
fost pur și simplu politice, dar nu puteau influența ancheta. La apă
cu proprietarul, asasinul, dat palme în piața revoluției, bandit,
infam, da’ l-am gasit în casă, dom’ procuror, constituția a tras, nu
eu. O făceam oricum, că de-aia am dat bani pe pușcă, chiar dacă a
venit la nevastă-mea, ori ca să fure. Da’ tu, bă, cînd ai dat telefonul
înainte, sau după? Dă-ți demisia!, Nu mi-o dau. N-ai voie să-mi
confiști terenurile, averea, ba, eu am voie, voi n-aveți, ți-ai tras
acțiuni la rompetrol, ei și ce, ați dat concurenței un document,
sunt victime, da, să trăiți, am înțeles, ca parlamentar, am acționat
pe componente de mediu, pe componente de integrare, dar nu pot
acum să vă spun.
Despre doctrina partidului, n-am definiții acum, e o doctrină de
centru, chiar nu pot să vă spun acum. Ești corupt, cinstitule, ești
cinstit, coruptule. Serviciile secrete decapitate de șefii pesediști.
Proceduri, jos Năstase, Văcăroiu, jos șefii serviciilor secrete. Dă
bine agitația, peste tot, mai ales, în străinătate. Agitația înseamnă
vigoare. Sîntem vii și șmecheri. Șmecherul nu e hoț, el nu fură.
Așteaptă să-i dea fraierul de bunăvoie.
Hai la o bere, să dăm la pace, lasă sentimentul civic, raționamentul cu valoare morală, raționamentul cu valoare juridică, îți spun confidențial, pune mai multă șuncă, frate, îți lasă gura apă, blonda de udrea, îți place de ea, sau nu?, gaz pe foc, frumoasă, urîtule! Fiți ferm, direct, nesofisticat, hăhăiți, pe linie, Domnule Președinte, mimați plînsul, mimați interesul, mimați munca, dacă interesul țărișoarei noastre o cere. Lăsați-mă să vă răspund, dacă nu, NU! Nu exiști, dacă nu te sună nimeni, fraierilor, ce v-ați supărat așa? Ce conturi, care monaco? Steaua, Steaua! Europa, Europaaaa!
Ce ne mai rîdem, ce caterincă, ce umor de șofer, dom’ lent, numai
că soldații mă poreclește comunist că vreau aliniere, că-i pun să
strîngă frunzele, că n-ascult manele la stingere, că nu mă
interesează tezaurul de la ruși, că nu beau tărie pe stomacul gol și
că nu intrăm decît 48 la sută în UE.
În Romanea, unii se trezesc, alții se culcă la patru dimineața,
după norocul fiecăruia. De aia, din nefericire, străzile țării noastre
sunt mereu populate, de aia se uzează asfaltul mai repede decît în
alte părți. Romaneii sunt activi și șmecheri. Acțiunile, da, le-am
avut și le-am vîndut cînd trebuia, înainte, cînd încă nu eram
tăricean. Tot prin telefon le-am tranzacționat. Păi, nu mai bine
completezi talonul și scoți vinul din hrubă și cîștigi unul din cele
cinci sute de premii puse la bătaie? Sau iei miliardul la loto? Și stai
și tu, siderat ca prostu’, și asculți nemaipomenitele amenințări
becaliene? Sau băsesciene. Ai de unde alege. Caterinca. Corleone.
Clipitul din ochi – las-o așa, să vedem ce-o să iasă! – în loc de
strîngerea bărbătească a mîinii. Guvernul oferă bani anul viitor, în
două tranșe. Profesorii vor să mănînce azi. Președintele nu-i de
acord să se predea 15 ore păpădia. Nu-i solidar cu guvernul, dar
nici cu greviștii. Mai ales cu profesorii care, cînd era el mic, îi
puneau nota patru dacă nu știa că păpădia face parte din familia
compozitelor și că, de fapt, nu e altceva decît cunoscuta taraxacum
oficinale. Cere aliniere europeană, ce europeană?, mondială, frate!
Să învețe românașul să umble cu tastatura! Să fie deștept,
competitiv. Greva educatorilor continuă. Urmează greva metroului,
cea a studenților, cea a funcționarilor publici, a vameșilor, a
tuturor. Săptămînile următoare vom sta cu toții, sindicaliști sau nu,
cum stau acum elevii. Mișto greva. Beton. Să avem timp să găsim
soluții pentru existență, cum să facem să nu facem nimic, cum să
ardem etapele, ca să intrăm mai repede în Europa. Cum să dăm
dracului munca, frămîntările, cucerirea unei femei, examenele luate
pentru ce ai în minte, ca să ajungem mai repede să dansăm pe
masă, să dăm tonomatul la maxim, să urle maneaua peste tot în
țară, să facem bis la orgia de-aseară. Inundațiile, aviara, sărăcia,
totul trece. La noi e viață dinamică, nu ca la ei.
Romaneaua, o țară cu un singur gînd, parvenirea. Mega ofertă în
Romanea! Cîștigarea cursei parcurgînd traseul pe scurtătură…
Trișăm și cîștigăm!
La adăpost sub șandramaua zilei de azi, visînd la ziua de mîine,
asistăm impasibili cum lumea politică se întrece în fabricarea
conjucturilor, cum caută aleșii principiile care pot fi invocate ca să le
fie faptele justificate. Pentru binele lor și al poporului lor, complice la
propria sinucidere.
Ia, gata cu prostioarele! Ia semințe neamule! Dă sidiul la maxim,
of, viața mea! La bere! În maieu, toată lumea la meci!!!
Pînă nu vine zăpada peste noi. Pînă nu vine anul nou. Sau eternitatea.. Serviciile secrete decapitate de șefii pesediști.
Proceduri, jos Năstase, Văcăroiu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!