O fermă de capre din Gutinaș are primul țap Saanen de prăsilă din Moldova

Alb, suplu dar viguros, cu urechi ascuțite, bot roziu și coarne lungi, late și contorsionate, cu o țăcălie pe care mulți ar invidia-o, primul țap Saanen adus în ferma de capre a lui Ghiță Gherasim, din Gutinaș, este o vedetă. Este o vedetă pentru că numai după cîteva zile de cînd a sosit la Gutinaș au auzit de el de la crescătorii de capre din Asociația „Caprirom” din Onești, pînă la profesorii și studenții de la Facultatea de zootehnie din Iași. însă „vedeta” s-a afirmat, la propriu, din prima zi, chiar în turma de la Gutinaș, unde a făcut destule „cuceriri”. Țapul este o mică avere. Și pentru cît a costat, 22 de milioane de lei vechi, dar mai ales pentru valoarea zestrei biologice cu care a venit tocmai din Germania. „Avem, în fermă – spune Ghiță Gherasim – 100 de capre. Am și țapi dintr-o rasă autohtonă, însă produșii pe care i-aș obține cu ei nu sînt reecunoscuți pe piața internațională, astfel încît, în perspectiva anului aderării la Uniunea Europeană, 2007, trebuie să facem eforturi să îmbunătățim rasa, să dispunem de produși certificați și recunoscuți internațional”.

Interesul pentru creșterea caprelor este în vogă și pe plan internațional, dar și în România. Datorită atît capacității lactogene superioare (de 8 – 20 de ori mai mare decît propria lor greutate corporală, în funcție de rasă, individualitate, nivel de selecție și alimentație), cît și prolificității și rusticității pronunțate. „La acestea – scria, recent, prof. univ. dr. Vasile Tafta, de la Universitatea de Științe agricole și medicină veterinară din Iași – se mai adaugă eficienta valorificare a furajelor celulozice, continuarea lactației și în al doilea an dacă nu a fost facută fecundația în anul respectiv, longevitatea biologică de pînă la 10 – 12 ani, pretabilitatea la o reproducție intensivă, capacitatea ridicată de combinabilitate prin încrucișare cu rase perfecționate pentru lapte sau carne, precum și aplicarea diferitelor tehnologii de exploatare, inclusiv intensivă, la adăpost”. „Cred că pentru țara noastră, la diferite nivele – ne declara, cu puțin timp în urmă, președintele Caprirom, prof. univ, dr. Stela Zamfirescu -, rasele Saanen și Alpina pot fi utilizate pentru ameliorarea producțiilor de lapte. Printre activitățile noastre prioritare se numără ameliorarea raselor, prin selecție. Tendința pe plan mondial s-a schimbat. Lumea a căutat să plimbe animalele dintr-o țară în alta, fără să-și valorifice potențialul local al caprelor. Și noi avem capre, din rasa Carpatina, care dacă ar fi selectate ar putea să producă cel puțin 600 de litri de lapte pe lactație (270 de zile) și nu opt sau nouă sute, în medie, cît produce o capră Saanen. Dar de anul acesta se fac controale oficiale de către oficiile de selecție ale Agenției Naționale de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, prin oamenii lor, dar și prin corectitudinea crescătorilor de a urmări montele, de a declara masculii, pentru a obține animale de origine, să nu mai importăm”.

Primul nucleu de capre de rasă se formează la Onești

Creșterea caprelor este o oportunitate pentru crescătorii de animale, aplicabilă perfect în condițiile României. „Noi am înțeles aceasta – ne-a spus președintele filialei Caprirom din Onești, Nicolae Doileț – și de aceea am înființat a doua filială din județ a acestei asociații. Avem, în zonă, circa 2.500 de capre. Vom avea, în curînd, și posibilități de prelucrare a laptelui. Iată de ce am luat măsuri de formare a unui nucleu valoros de animale, la numai cîteva luni de la înfințarea asociației. Luna trecută a venit la noi o echipă de specialiști la Institutul de ovine și caprine Palas – Constanța, care a inseminat artificial 50 de capre cu material tot de la țapi Saanen. A fost, și aceasta, o premieră în Moldova. Și vom continua”. Fără cheltuielile de transport, taxe vamale și sanitare-veterinare, un țap Saanen sau Alpina – spun crescătorii din Caprirom – costă 280 de euro, iar o capră adultă 200 de euro. Un ied, însă, ajunge la 180 de euro. Din import, tineretul mascul din rasa Saanen (din Franța), cu certificat de origine, ajunge însă la 500 de euro, fără transport. în schimb, ieduțele de un an sau un an și jumătate, Saanen sau Alpina, costă numai 35 de euro bucata, iar sperma congelată de la țapi Alpiuna sau Saanen ajunge la șase euro paieta (doza).

La fel de bun ca laptele de mamă

Laptele de capră poate fi consumat în stare crudă, în special de copiii sugari, pentru că are valoare ridicată în enzime și săruri minerale, cu efecte antirahitice, tonifiante și antiinfecțioase. Laptele de capră este mai bogat decît cel de vacă în calciu, fosfor, acid citric, potasiu, magneziu și cobalt, precum și în vitaminele A, B1, B2 și C. Valoarea nutritivă a laptelui este condiționată însă de rasă, individualitate, vîrstă, zona geografică, nivelul și natura alimentației, faza de lactație, frecvența și durata mulsului, precum și de starea de sănătate a animalului.

Occidentul se dă în vînt după brînza de capră

Brînza de capră se vinde în Uniunea Europeană cu 24 de euro kilogramul, iar laptele cu 1,2 euro litrul. Un crescător de capre din Spania s-a întîlnit săptămîna trecută, la Iași, cu fermierii români din Moldova și i-a îndemnat să înființeze ferme de creștere a caprelor, pentru că produsele din laptele de capră sînt foarte apreciate în Occident. Joaquin Gonzalez Casellas, reprezentantul spaniolilor, i-a mai îndemnat pe fermieri să se organizeze în asociații si să-și deschidă propria fabrică de brînzeturi și îmbuteliat lapte. „Se știe că în zootehnie cel mai puțin cîștigă producatorul, iar cel mai mult comerciantul. De aceea, producătorul trebuie să vîndă produsul finit, pentru a obține un profit pe măsură muncii. Brînza și laptele de capră sînt foarte căutate în Germania, Franța, Italia și Spania” – a spus Casellas. În UE, laptele de capră este utilizat în alimentația copiilor mici, a persoanelor cu colesterol crescut și a sportivilor. Laptele de capră are tot atîtea proteine ca li laptele de vacă (3,5%), mai multe lipide ca laptele de vacă (3,7%), tot atîtea glucide (4,5%) și mai multe calorii la suta de grame (67). Cu brînza de capră, la masă, merg foarte bine vinurile albe seci (Riesling italian), vinurile roșii (Fetesca albă) și vinurile tinere (Merlot). Anul trecut, la prima ediție a Festivalului Internațional Studențesc „Global Village”, organizat de AIESEC România, cu ocazia întîlnirii internaționale a tuturor membrilor AIESEC – cea mai mare organizație studențească din lume, activă din 1948, la standul Norvegiei a avut mare trecere brînza tradițională de capră. Avea culoarea cafelei cu lapte și gust de prăjitură cu branză. Aceasta se servește pe pîine tradiționala – un fel de biscuit foarte subțire, făcut după o rețetă veche doar din tărîță și apă. Reprezentantul AIESEC Norvegia a și declarat că după succesul de la festival, se va apuca de afaceri cu brînză în România. Sandwich-ul cu branză de capră este, de altfel, preferatul norvegienilor. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!