Din 40 de clădiri acum o jumătate de veac, au mai rămas doar două

Sinagogile, locuri în care nimeni nu mai vine să se roage
• din cele aproape 40 de sinagogi care existau în județul Bacău în prima jumătate a secolului trecut au mai rămas doar două n folosite acum doar ocazional de membrii Comunității Evreiești din Bacău, cele două clădiri sînt incluse în patrimoniu regional

Templul Cerealiștilor din Bacău și vechea sinagogă din Buhuși sînt, la această oră, singurele lăcașuri de cult de care mai dispune restrînsa Comunitate Evreiască din Bacău. Hari Vigdar, președintele acestei comunități, spune că, în urmă cu cîteva decenii situația ere cu totul alta. „în prima jumătate a secolului trecut existau numai în municipiul Bacău, în jur de 30 de sinagogi. Alte opt sau nouă astfel de lăcașuri de cult existau în Buhuși, Moinești sau Tîrgu Ocna. Comunitatea evreiască din Bacău număra atunci mai bine de zece mii de membri și era una dintre cele mai mari din Moldova. Lăcașurile de cult erau ridicate și întreținute de membrii comunității ce aparțineau unor anumite categorii de bresle meșteșugărești. Existau, de pildă, sinagogi ale cerealiștilor, croitorilor sau pantofarilor”, povestește Hari Vigdar. Președintele Comunității Evreilor din Bacău mai spune că din cele aproape 40 de sinagogi ce existau în județ în urmă cu ceva mai bine de jumătate de veac, mai există astăzi doar una în Bacău, și o alta, în Buhuși. „Sînt singurele care au rezistat în urma proceselor de sistematizare în care au intrat majoritatea localităților mari ale județului. Nu doar sinagogile au fost dărîmate, ci toate clădirile din jur”, mai spune Hari Vigdar.

Istorii pierdute în negura timpului

Dovezile privind modul în care au fost construite cele două sinagogi rămase și modul în care au rezistat ele de-a lungul trecerii timpului sînt destul de puține. Despre sinagoga din Bacău, de pe strada Ștefan cel Mare, se știe doar că a fost construită prin 1880. Ridicată din lemn, ca majoritatea clădirilor de la acea vreme, sinagoga cunoscută acum mai mult sub numele de Templul Cerealiștilor a ars din temelii la începutul secolului trecut, în urma unui incendiu ce a mistuit toată partea de nord a Bacăului. Evreii care se ocupau la acea vreme de comerțul cu cereale au pus mînă de la mînă și au ridicat din temelii construcția care mai poate fi văzută și astăzi. Templul Cerealiștilor face parte din patrimoniul regional și este una dintre puținele sinagogi din România care este trecută în nomenclatorul internațional. Acest lucru face ca lăcașul de cult să fie una dintre atracțiile turistice ale evreilor din toate colțurile lumii care vin să își viziteze rudele rămase în țară. Oarecum asemănătoare este și situația sinagogii din Buhuși, unde procesiunile religioase se țin cel mult o dată pe an, cînd în oraș vin din toate colțurile lumii grupuri de hasibimi să se închine la mormîntul rabinului Friedman. Procesiuni religioase regulate nu se mai țin de mult în sinagoga din Buhuși. în mare parte, acest lucru se datorează și tradiției evreiești, care cere ca slujba să nu poată începe dacă la ea nu asistă cel puțin zece bărbați cu o vîrstă mai mare de 13 ani. Or, în Buhuși nu mai trăiesc acum decît șase evrei, din care doar patru bărbați, și aceia în vîrstă. De clădire are, însă, întotdeauna grijă cineva, iar atunci cînd grupurile de hasibimi vin în Buhuși pentru a se închina la mormintele familiei rabinului Friedman sînt făcute și reparațiile care mai sînt necesare. Prezent în urmă cu cîteva zile în Buhuși pentru a organiza, ca de fiecare dată în ultimii ani, rugăciunea colectivă, rabinul Tobias ne-a povestit că anul acesta, vreme de aproape trei luni, s-a lucrat la repararea pardoselii din sinagogă. „încercăm să întreținem, în acest fel, lăcașul de cult. Importante pentru noi sînt clădirea și picturile care sînt înăuntru. Lumea crede că noi ne lăsăm aici cine știe ce lucruri prețioase. Aproape periodic ne trezim că ușile și geamurile sînt forțate pentru a se intra înăuntru. Nu ne lăsăm aici nimic de valoare, iar acest lucru trebuie să se înțeleagă”, ne-a mai spus rabinul Tobias. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!