O comună întreagă cerută înapoi de urmașii boierilor Lecca

Pentru că au deținut și acum doresc să-și recapete înapoi proprietățile funciare din județul Bacău, descendenții familiei boierești Alice Giurgea și-au făcut lecțiile pînă la ultimul amănunt. Ei au atașat la cererea de retrocedare a bunurilor confiscate de comuniști, în 1949, un proces verbal care i-a lăsat fără grai pe edilii din comuna Gioseni. Totuși, din capul locului trebuie spus că bunica fraților Matei și Dumitru Gheorghe Lecca, Alice Giurgea, a fost o femeie foarte bogată, dovadă fiind lista cu proprietățile ce se vor acum a fi înapoiate, și pentru care autoritățile comunale sînt sunate de avocați celebri din afara granițelor țării. După cum au declarat surse oficiale din primăria de mai sus, „familia Lecca deține la Bogdănești o moșie de 300 de hectare, un conac aflat în paragină și 30 de hectare de pădure. în comuna Ungureni, denumită înainte de epoca comunistă chiar Lecca, petiționarii vor să revendice 200 de hectare de teren agricol și 15 hectare de pădure. în Tamași au avut 45 de hectare de pădure, iar prin cererea făcută în conformitate cu Legea 247/2005, vor acum de la noi 50 de hectare de teren arabil, peste 1.100 de hectare de pădure, 18 hectare de teren intravilan și aproape șapte hectare de grădini și de vie. Se înțelege că, cel puțin Dumitru Gheorghe Lecca, cunoscut de o țară întreagă ca fiind un om cinstit și onest, nu și-ar dori toate aceste bunuri înapoi. Importante sînt acum hîrtiile doveditoare, cele care nu lasă loc la nici o interpretare”.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Nepoții lui Alice Giurgea vor înapoi clopotnița și biserica din comună, casa pentru servitori, conacul cu subsol al familiei, conacul administrativ și inclusiv cotețul de păsări.

Rromii din Gioseni au fost împroprietăriți de boierii Giurgea

Prin procesul verbal încheiat pe 27 martie 1949, comuniștii le-au luat boierilor din Gioseni toate bunurile. De la hambarele de cereale, moara din Gioseni, opt boi în vîrstă de nouă ani din rasa Gohwitz și 18 oi țurcane, și pînă la pianul marca Beecstein din sufrageria conacului. Au dispărut fără urmă unelte agricole foarte căutate la acea vreme, din care nu puteau lipsi semănătoarele de cereale marca Unicumdrill sau secerătoarele Deering sau Legataare. Oamenii care mai trăiesc susțin că pe la șefii regiunii de partid au ajuns piese rare de mobilier, porțelanuri scumpe produse în China și instalații întregi din uzina electrică care deservea întregul complex boieresc. „Domnul Dumitru Lecca ne-a adus acel proces verbal încheiat în urmă cu aproape 60 de ani. Se înțelege că nu avem de unde să-i dăm înapoi toate aceste bunuri. Cît privește terenurile și pădurile pe care le revendică, avem posibilitatea să retrocedăm doar 11,33 hectare de teren. Despre cele peste 1100 hectare de pădure, am înțeles că au vîndut cu acte în regulă vreo 350 de hectare din totalul suprafeții. Oricum, pădurea cerută va intra în discuțiile silvicultorilor de la Bacău. în rest, știu că va veni un evaluator de la București și, cel mai probabil, boierii acestei comune vor fi despăgubiți bănește”, a declarat viceprimarul Anton Jitaru din Gioseni.
Dar procesul verbal adus de moștenitori de la Arhivele Naționale nu pomenește nimic despre daniile făcute de boierii Giurgea. Bătrînii din Gioseni povestesc că, „pe la începutul secolului trecut, doamna Alice Cretzulescu – Giurgea a împămîntenit vreo cinci – șase familii de țigani, pe care-i folosea ca argați. Le-a dat pămînt la Lanul Șurilor, și au acte pe pămînt. Dar acum sînt în jur de o sută de familii de țigani, vreo cinci sute de suflete, și nu se știe ce vor face pentru că nu toți au pămîntul de la boier”. (Florin NISTORESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!