Slugă de la șapte ani

sau

Copii împrumutați ca sclavi

• pentru că nu au ce mînca acasă, trei fetițe din Odobești argățesc prin curtea unor vecini n pentru că poate munci, fratele lor, în vîrstă de 14 ani, nu este luat în grijă de nici o familie din sat n băiatul nu știe să lege bine două cuvinte, nu are acte și nu a fost niciodată la școală n autoritățile nu au mișcat un deget pentru a-i ajuta pe copii n la sesizarea „Ziarului de Bacău”, Protecția Copilului a demarat o anchetă în acest caz

Caz cutremurător în comuna Odobești. Trei fetițe, cu vîrste cuprinse între opt și zece ani, muncesc pe brînci zilnic, ca să cîștige o bucată de pîine. Fetele sînt date „cu împrumut” prin vecini, pentru că acasă nu au ce să mănînce. Părinții lor stau într-o cocioabă ce stă să se dărîme, dorm pe jos, pe niște scînduri pe care așează cîteva brațe de paie peste care aștern, uneori, cîte o pătură. Dacă le este frig, se apucă să taie vreun copac de prin curte, iar dacă se întîmplă să aibă vreodată un ban în buzunar, între un blid de mîncare și o sticlă de rachiu o aleg, de fiecare dată, pe cea din urmă. Pe Maricica Bîrliga, mama fetelor, Cica, așa cum este cunoscută prin sat, oamenii o mai iau, uneori, la treabă cu ziua. Rareori se întîmplă, însă, să și ajungă acasă cu vreun ban. Drumul pe care o apucă după ce pleacă de la oamenii la care a lucrat nu duce niciodată către casă. Costică, bărbatul ei, are aceleași apucături. „A tunat și i-a adunat”, zice lumea din sat care îi cam lasă în plata Domnului, pentru că prea multe de discutat cu ei nu au. Oricît ar fi, însă, de amărîți și bătuți de soartă, la un lucru soții Bîrliga tot se pricep: la făcut copii. Pînă acum, au făcut opt. Dar Cica are abia 45 de ani, așa că mai are timp destul să le mai facă vreun frățior, doi. Pe care să îi lase, la fel, în grija Domnului, cum i-a lăsat și pe ceilalți opt și care, uite!, s-au făcut, cum – necum, mari. „âi mai dau și eu prin sat, că n-am cu ce să îi cresc”, spune calm Cica, ștergîndu-și lung nasul cu mîneca de la veston.
Dacă o pui să îți spună pe care dintre copii i-a dat prin sat, și pe la cine, stă ceva timp să se gîndească. âi vine în ajutor Costică, bărbatul ei. E cu vreo șapte ani mai mare, însă, la cei 52 de ani ai săi, se ține cu mult mai bine ca ea. Se cam poticnește el în vorbe, dar pînă la urmă tot se face înțeles. „Cea mică e sus, în deal, la Hîrțescu, două fete le am la casa care se vede colo, peste drum, două sînt la Tisa Silvestri, una-i măritată, la casa ei, la Prăjești. Singurul care stă cu noi e Florin, băiatul”, înșiră bărbatul.

Nu ești bun de muncă, nu te vrea nimeni

Lumea din sat știe de soarta acestor copii, însă nimeni nu a mișcat pînă acum un deget ca să le ușureze, cît de cît, situația. Singurii care au făcut un gest de „omenie” au fost nea Ioan Hîrțescu și tanti Nuța lu’ Bîrgu. Nea Ion a luat-o la el pe cea mică, pe Cristina, iar tanti Nuța le-a luat la ea pe Daniela și Iulia. Cristina e în clasa I, Daniela e într-a doua, iar Iulia, într-a treia. Chiar dacă sînt surori, fetele se întîlnesc doar dimineața, la școală. Cînd pleacă acasă, o apucă pe drumuri diferite. Cristina spre casa lui nea Ion, Daniela și Iulia se duc la tanti Nuța, „bunica”, așa cum și-o apropie ele. Nici una dintre fete nu ar fi ajuns, însă, la aceste familii, dacă nu ar fi fost, cît de cît, sănătoase și bune de muncă. „Trebuie să mai știe și rostul prin gospodărie”, spune tanti Nuța, zîmbind larg și arătîndu-și unicul dinte care îi mai zgîrie gingiile. Și nea Ion spune că i-a fost milă de fată, de Cristina, și că de aceea a luat-o. Florin, însă, fratele mai mare, stă tot „acasă”. Pe el nu îl vrea nimeni. La 13 ani ai săi arată ca un băiat de șapte și abia dacă este în stare să îngaime vreun sunet. Nu-i bun de muncă așa, că nu-și bate nimeni capul cu el.

Ziua de muncă începe de la cinci dimineața

Pe la cinci și jumătate, e deja în picioare. Deretică prin casă, se duce în grajd să curețe mizeria adunată peste noapte de la vaci, le dă să bea apă, le aduce de mîncare, mulge laptele și se duce să îl ducă în sat, la abonați. Cînd se întoarce acasă, îi tremură picioarele de oboseală. N-are timp, însă, să stea. âși ia ghiozdanul din cui și o ia la goană, la deal, să nu întîrzie la școală. Rareori are cînd sau cu ce haine să se schimbe așa că, odată cu ea, în clasă pătrunde și un miros iute și înțepător, de bălegar. Pentru copii, lucrul ăsta nu prea contează. Au și ei animale acasă, sînt obișnuiți cu astfel de miasme și, oricum, țin la Daniela așa cum e. Fetița, însă, nu are cînd să răspundă la toate aceste gesturi de omenie. âi pică ochii de somn cînd ajunge la școală.
Iuliana Leahu, învățătoarea Danielei, și-a dat seama că ceva nu e în regulă cu copilul. „A venit la mine în clasă anul trecut. Rămăsese repetentă în clasa I. Mi-am dat seama, totuși, că este un copil inteligent, așa că am început să lucrez mai intens cu ea. La sfîrșitul anului, a luat premiul II. Acum încerc să fac același lucru însă în fiecare zi, dar cînd vine la școală e obosită. Spune că muncește mult acasă. Lucrul acesta este vizibil, chiar dacă nu l-ar mărturisi”, spune învățătoarea, singura care a avut curajul să spună cuiva venit din afara comunei că ceva este în neregulă cu frații Bîrliga și că ar avea nevoie de ajutor.

Protecția Copilului a demarat o anchetă

Chiar dacă soarta celor patru copii minori ai familiei Bîrliga e cunoscută de toți oamenii din sat, din partea autorităților nu a venit nimeni să le întindă o mînă de ajutor. Ciprian Grosu, asistentul social de la primăria Odobești, habar nu avea că ar fi trebuit să facă o anchetă socială la această familie. „Sînt nou în post. Am preluat funcția doar de o lună”, s-a justificat asistentul social. Nici la primăria din Secuieni, de unde, în vara anului trecut, s-a desprins proaspăta comună Odobești lucrurile nu stăteau altfel. Chiar dacă este de cîțiva ani buni asistent social la Primăria Secuieni, Nela Mihăilă ne-a mărturisit că a făcut anchetă socială la familia Bîrliga doar o dată. „Acum ar trebui să fie în grija celor din Odobești. Dacă acei copii sînt puși la muncă, deși nu au împlinit încă nici zece ani, atunci cu siguranță se încalcă legea”, ne-a mărturisit Nela Mihăilă. La sesizarea „Ziarului de Bacău”, Protecția Copilului a demarat o anchetă în acest caz. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!