„casa1” Anexa Casei „Alecsandri” și-a schimbat deja fațada

Administrator

Casa „Vasile Alecsandri” va deveni depozit
• gurile rele spun că într-o anexă a casei „Alecsandri” s-ar construi o hală pentru confecții n știrea a fost infirmată de reprezentantul proprietarului, care a admis, însă, că acolo se va face un depozit n „sîntem dispuși să stăm de vorbă, dar nimeni nu a venit la noi cu propuneri concrete în privința cumpărării acestei case”, susține reprezentantul proprietarului casei

Probabil mare va fi uimirea celor care vor trece pe lîngă casa în care a văzut lumina zilei poetul Vasile Alecsandri. Deja ieri, în prima zi a lunii februarie, la anexa dinspre vest a casei „Vasile Alecsandri” se puteau vedea gratii solide la geamuri, fațadă vopsită și o mînă de muncitori sîrguincioși care lucrau de zor.
Pentru prima oară, după ce s-au scris pagini întregi despre acest monument de patrimoniu, am reușit și noi să-l întîlnim la fața locului pe reprezentantul proprietarului acestui imobil, un cetățean italian cu relații vechi în România. Prezent alături de arhitectul Adriana Săndulescu, cea care s-a ocupat de proiectele legate de această clădire, italianul, care a refuzat să-și dea numele pe motiv că „reprezint o societate”, a acceptat totuși să stea de vorbă și să ne explice cum stau lucrurile în privința acestei vechi și reprezentative clădiri din muncipiul Bacău. „Nu se va face nici o fabrică aici. Se lucrează la această anexă. Vom construi un depozit. Deja s-a montat pe jos gresie”, ne-a declarat italianul, spulberînd zvonurile pe care le-am auzit noi, cum că acolo s-ar construi o hală de confecții. în fond, proprietarul ar fi putut face orice. Este dreptul lui, cu atît mai mare cu cît nici o autoritate, după 1990 încoace, nu s-a arătat dornică să readucă în patrimoniu acest simbol al culturii. Parcă supărat de toate cele zvonite pînă acum pe tema casei „Vasile Alecsandri”, italianul ne-a explicat că, din momentul în care a fost cumpărată această clădire și pînă în prezent, nimeni din oraș nu a venit cu o ofertă serioasă pentru a readuce clădirea în patrimoniul național. Adică, nici o autoritate locală sau județeană nu a fost interesată de o dezbatere serioasă pe tema recuperării în patrimoniul național a uneia dintre construcțiile reprezentative pentru istoria și cultura românească modernă. „Da! Am auzit că unii ar dori să o facă sediu al Uniunii Scriitoriilor sau cam așa ceva. Nu știu care proprietar ar vrea să dea bani, ca să-și facă asociația scriitorilor sediu fără să plătească nimic. Casa a fost cumpărată în anul 2000, de la Viorica Urziceanu, căreia îi fusese retrocedată clădirea de la stat, și care avea nevoie urgentă de bani pentru o operație în Franța. Noi sîntem dispuși să stăm de vorbă, în cazul în care ar exista interes, dar nu în vînt. Să vină cineva cu discuții serioase. Știu ce înseamnă un asemenea monument de patrimoniu, pentru că provin dintr-o țară cu o cultură străveche. Cînd a fost cumpărată, în interior se adăposteau țiganii și aurolacii. Am încercat să o protejăm. N-am putut face nimic pînă acum pentru că nu nu ni s-au dat aprobările necesare”, ne-a spus el.

Pe viitor, locuință privată în casa „Alecsandri”

De cealaltă parte, arhitectul Adriana Săndulescu a amintit că „aici, pe timpul lui Ceaușeascu, a funcționat o grădiniță. Erau probleme și atunci. S-ar fi putut face ceva, pentru că a fost a statului, dar nu s-a reparat nici măcar acoperișul”, a menționat ea. Tot de la arhitect am aflat că situația casei a fost verificată de un expert, adus de la Iași, care a stabilit și ceea ce se va putea face. „Soluția pe care a găsit-o au fost să se dea jos acoperișul, în întregime, și stîlpii din fața intrării, care au interiorul din lemn putrezit, și refăcuți. Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a susținut să păstrăm fațada și să se reconstruiască doar interiorul și spatele casei”, a explicat Adriana Săndulescu. Conform celor menționate de arhitect, există șanse ca în clădirea veche a casei „Alecsandri” să fie făcută o locuință personală.

Șefii de la Cultură, total lipsiți de interes

Constantin Donea, directorul Direcției Județene de Cultură, a aflat de la ziariști de faptul că în Casa Alecsandri au început lucrările de amenajare a unui depozit. Scuza sa a fost că, ieri, a fost pe teren. „în urmă cu doi ani, reprezentantul proprietarului italian s-a întîlnit cu primarul, solicitînd un teren similar într-o zonă ultracentrală. Pentru că primăria nu dispunea de asemenea teren, i s-a propus să-i dea o suprafață mai mare de teren la marginea Bacăului, pe drumul spre Onești. Părea că este interesat, dar după aceea n-a mai venit la dialog cu primăria. Noi am încercat să-l mai contactăm ulterior, dar toate scrisorile s-au întors”, ne-a declarat Constantin Donea.
Directorul a adăugat și că „mai aproape de povestea aceasta este domnul profesor Dănilă”. E drept, profesorul de română Ion Dănilă a făcut diferite demersuri, însă doar ca pasionat de cultură și om care își dorește să vadă Casa Alecsandri în circuitul cultural băcăuan. Acesta nu și-ar putea permite însă niciodată să vină cu propuneri de cumpărare a imobilului amintit, demers pentru care ar trebui să se zbată funcționarii din instiutțiile publice, plătiți din banii noștri pentru aceasta. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.