Guvernanții cred că orice merge pe tarabă

Administrator

Monumente istorice de închiriat
• pe baza unei hotărîri de guvern, orice întreprinzător poate să închirieze un monument istoric, doar în schimbul unei taxe n durata concesionării nu poate trece de 49 de ani n printre obiectivele de patrimoniu din județ se numără și clădirea Palatului Administrativ n prefectul susține că nu se va găsi nimeni care să ceară să închirieze acest imobil, pentru că este de utilitate publică

Orice clădire de patrimoniu din județul nostru ar putea intra, la un moment dat, pe mîna unui om de afaceri, mai bine sau mai puțin bine intenționat. Poate părea bizar, dar Guvernul a decis că aceste clădiri pot fi concesionate, printr-un act emis recent. Criterii de selecție a viitorilor chiriași există, însă, dacă le studiezi atent, îți dai seama că există posibilitatea a tot felul de intrepretări. Sau, mai concret, ele pot fi cu prea mare ușurință îndeplinite de tot felul de afaceriști.
Concret, actul amintit anterior permite oricărui român sau străin, persoană fizică sau juridică, să concesioneze un monument istoric. Durata: maxim 49 de ani, însă suficient cît respectivul să adune venituri frumușele de pe urma unei clădiri de patrimoniu, fie ea un adevărat palat sau modestă casă memorială. Principala obligație a celui ce concesionează este să plătească o chirie, sub formă de redevență. Banii vor merge la ministerele, autoritățile administrației publice locale care au în administrare respectivele obiective. Cît privește criteriile de selecție a celor care vor să concesioneze un monument, acestea sînt foarte ușor de îndeplinit. în primul rînd, cel care închiriază trebuie doar să se arate dornic să facă și investiții. Cu cît mai mari, cu atît oferta lui are mai multe șanse de selecție. Apoi, să arate că este extrem de interesat de susținerea unor activități culturale și nicidecum de înființarea unei bodegi cu răchie de prune în ditamai palatul sau casa memorială. Dacă în oferta sa mai face și precizarea că „protejarea și punerea în valoare a monumentului istoric, dar și rezolvarea problemelor de mediu” vor face parte din preocupările sale constante în calitate de concesionar al respectivului monument istoric, atunci potențialul chiriaș are toate șansele ca dorința să-i fie îndeplinită.

„Sper că sînt oameni cu scaunul la cap!”

„Atunci cînd au luat aceste decizii, guvernanții s-au gîndit în mod sigur la oamenii de afaceri cu porniri artistice, care vor să răspundă în felul acesta nenumăratelor S.O.S-uri lansate de aproape toate monumentele istorice lăsate în paragină de autoritățile locale”, ne-a spus unul dintre oamenii de cultură din Bacău, atunci cînd l-am întrebat cum vede el această decizie. Tot el a fost însă nevoit să admită că nu prea poate nominaliza pe nimeni care să aibă rol de Mecena pentru cultura românească. Nu numai din Bacău, dar și din țară, și a admis că în aceste condiții afaceriștii veroși vor fi tentați să închirieze palatele sau casele memoriale din județ și să le transforme în restaurante sau hoteluri, pentru că acesta este cel mai rapid mijloc de a-și recupera investiția.
Așa stînd lucrurile, am luat-o și noi la pas, prin tîrg, să vedem cam care dintre monumentele istorice trecute pe lista obiectivelor de patrimoniu s-ar preta să fie concesionate. Fără îndoială, cel mai impunător și mai bine întreținut este Palatul administrativ, acolo unde își desfășoară activitatea Prefectura și Consiliul Județean. L-am întrebat pe prefectul Gabriel Berca cam care ar fi poziția lui, în condițiile în care un investitor s-ar arăta dornic să închirieze palatul și să-l transforme în hotel și restaurant de lux. Chiar dacă prefectul s-ar opune unei închirieri, clădirea în care își desfășoară activitatea nu este în proprietatea instituției pe care o conduce. Așa că, cine știe, de unde și cum ar putea apărea o asemenea posibilitate. „Eu cred că se interpretează greșit. Cred că este vorba despre patrimoniul lăsat de izbeliște și că totul ține de decizia instituției care îl administrează. Eu știu că Palatul este, de exemplu, în administrația Consiliului Județean Bacău, iar restul, la primării. Am convingerea că aceste instituții sînt conduse de oameni cu scaunul la cap și care au respect pentru prevederile legale”, ne-a spus Gabriel Berca, nu fără o nuanță de îngrijorare în voce, după ce i-am explicat cam care sînt prevederile legii.

Monumente istorice care ar putea fi închiriate

Printre alte imobile care ar putea atrage atenția celor care și-ar dori să devină deținătorii, chiar și cu chirie, ai unor monumente istorice se numără Colegiul „Vasile Alecsandri”, clădirea care adăpostește sediul Poștei, imobilele în care a funcționat ani de zile Centrofarm-ul și care acum le-a și scos la închiriere, sau clădirea actualului Colegiu „Ferdinand I”. Dar tot în aceeași zonă se mai găsesc clădirea în care își desfășoară activitatea chiar Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național sau fosta Casă a Armatei. Ce-i drept, pe lista obiectivelor de patrimoniu se regăsesc și sit-uri arheologice, dar este greu de crezut că acestea ar putea fi închiriate de cineva care să spere că vor veni turiștii și că va da lovitura. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.