Castelul Ghika, vîndut pe nimic
• firma Mecano Electric Service din Dărmănești a cumpărat castelul din Dofteana în 2003, cu mai puțin de zece miliarde de lei n noul proprietar este unul dintre foștii directori adjuncți ai Rafinăriei Dărmănești, prin a cărui firmă s-au intermediat, pe vremea lui Corneliu Iacobov, aproape toate contractele cu ceilalți parteneri de afaceri n societatea a fost considerată una căpușă chiar de lichidatorul judiciar al rafinăriei, care a cerut anularea unor compensări în valoare de aproape un milion de dolari n proprietarul castelului spune acum că nu mai are bani să investească și caută fie un partener, fie să vîndă
Castelul Ghika din comuna Dofteana este achiziționat, de aproape trei ani, de omul de afaceri Adrian Cadar, unul dintre apropiații și foștii parteneri de afaceri ai lui Corneliu Iacobov. Atît de apropiat, încît, în proporție de 70 la sută, contractele de achiziție sau vînzare a produselor de la Rafinăria Dărmănești, pe vremea cînd aceasta era în proprietatea lui Iacobov, erau intermediate de firma sa, Mecano Electric Service. Evident, cu adaosul financiar de rigoare. Mai mult, firma sa a fost în centrul unui scandal de amploare în procesul de lichidare al Rafinăriei Dărmănești, în condițiile în care lichidatorul, avocatul Alexandru Tabarcea, a cerut în instanță anularea unor contracte de compensare de peste un milion de dolari, a căror beneficiară era chiar firma lui Cadar. în circuitul compensărilor acuzat de lichidator ca fictive erau introduse și firmele iubitei lui Iacobov și a surorii acesteia. Compensarea se efectua întotdeauna în așa fel, încît cea păgubită era Rafinăria Dărmănești, care în loc de bani pe produsele vîndute primea niște hîrtii de compensare.
în paragină
Castelul și domeniul din Dofteana a aparținut familiei prinților Ghika, proprietarul acestuia fiind Emil Ghika. Domeniul avea în componență castelul propriu zis, o hulubărie și cîteva anexe, grajduri și magazii, un heleșteu și un parc aproape secular în suprafață de aproape zece hectare. După venirea comuniștilor la putere, imobilul a fost dat în folosință Ministerului Sănătății, care l-a transformat în spital TBC. Aceasta i-a fost destinația timp de 50 de ani, timp în care nu a investit nimeni nici un sfanț. încet, încet, superba clădire s-a degradat, astfel încît după revoluție întreținerea ei nu se mai justifica în nici un fel. Prădat de tot ce se mai putea lua și folosi pe la casele sătenilor din jur, castelul a fost pasat dintr-o parte în alta. Cel puțin declarativ. „Nu a venit nici un moștenitor să-l revendice. Eu am primit negație de mai multe ori de la Cultură, că nu-l vor în administrare pentru că nu au fonduri să-l întrețină. Așa că l-am preluat, în 2002, și l-am scos la vînzare și pe Internet”, spune Costică Asaftei, primarul din comuna Dofteana. Potrivit acestuia nu s-a arătat nimeni doritor să-l achiziționeze la primele două licitații, așa că au fost nevoiți să-i scadă valoarea de pornire la licitație cu aproximativ 80 la sută. „Castelul are o valoare de patrimoniu stabilită la 800.000 de euro, dar valoarea clădirii, în stadiul de degradare în care am preluat-o, este cu mult sub această sumă. Nu se poate face o raportare între valoarea de patrimoniu și cea reală, a clădirii. Abia la a treia licitație s-a prezentat acest domn Cadar din Dărmănești, care ne-a oferit șapte miliarde de lei pe castel și încă 1,5 miliarde de lei pe parcul din jur, și le-a cumpărat”, a mai precizat Asaftei. El spune că întreținerea castelului și paza acestuia ar fi costat primăria în jur de două miliarde de lei pe an, sumă aproape de neconceput pentru o primărie de comună. în plus, lipsa fondurilor ar fi dus, oricum, la dărîmarea clădirii pentru că n-ar fi fost bani pentru reparațiile capitale care se impun.
în conservare sau de vînzare
După ce-a fost cumpărat de patronul firmei Mecano Electric Service din Dărmănești, castelul a intrat destul de repede în atenția proaspătului proprietar, care a început să-i refacă acoperișul. Doar că, în decembrie 2003, la mansardă a izbucnit un incendiu cel puțin suspect, pentru că, la acea vreme, pompierii au stabilit drept cauză a incendiului focul deschis. Iar Cadar nu se sfia să indice drept autor al teribilului incendiu pe vreunul dintre sătenii din jur, nemulțumiți că nu mai puteau intra pe domeniu să fure sau să-și pască vitele, întrucît se construise, de jur-împrejur, un gard înalt de tablă. Cadar spune acum că, de la data izbucnirii incendiului nu s-a mai lucrat prea mult la refacerea clădirii. „Este extrem de costisitor. Pentru refacerea în totalitate a clădirii ne-ar trebui vreo 14 miliarde de lei. Aș fi vrut ca măcar pe dinafară să reușesc să renovez clădirea și s-o pun în circuitul turistic, dar nu am putere financiară. Mi-am căutat un partener de afaceri, dar nu s-a arătat nimeni interesat, pentru că-i destul de departe de Bacău și de aceea acum sînt dispus să-l și vînd, dacă găsesc vreun investitor. Prima clădire din complex care s-ar putea reface este cea a fostei hulubării, unde s-ar putea amenaja cîteva apartamente și s-ar putea începe o afacere în agroturism, cu ceva echitație în parc, și reamenajarea iazului”, ne-a spus Adrian Cadar.
El a ținut să precizeze totuși că pierderea alegerilor de către PSD, partidul de care era apropiat prin partenerii de afaceri, nu are nici o legătură cu sistarea investițiilor la Castelul Ghika. „Are legătură cu închiderea Rafinăriei Dărmănești, pentru că multă lume a trăit bine de pe urma ei. Și eu am cîștigat bani frumoși. Nu mă deranjează că spuneți că firma mea a fost o căpușă la rafinărie, pentru că eu mi-am plătit corect toate dările la stat și ce-am cîștigat am cîștigat legal de pe urma rafinăriei. Acest lucru a fost demonstrat de nenumăratele controale la care a fost supusă firma și care nu au avut ce să-mi impute”, ne-a mai spus Cadar. (Mirela ROMANEȚ)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.