Ascensiuni duhovnicești

Iertarea aduce pacea între oameni

* Duminica izgonirii lui Adam din Rai * Iertarea aproapelui
* „De veți ierta oamenilor greșelile lor, ierta-va și vouă Tatăl ceresc; iar de nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre” (Matei 6, 14-15)

Duminica de mîine – duminica izgonirii lui Adam din Rai (numită și duminica lăsatului sec de brînză) – este ultimul popas dinainte de începutul sfîntului și marelui Post al Paștilor. Sfînta Evanghelie a duminicii, de la Sfînta Liturghie, ne aduce aminte, iarăși, de cele două mari virtuți: smerenia și dragostea, care sînt baza pentru toată fapta bună. în mod deosebit, Evanghelia ne atrage atenția asupra altui aspect al dragostei față de aproapele, asupra milosteniei sufletești și anume – asupra iertării aproapelui, care este o mare faptă bună și bineplăcută lui Dumnezeu. Atît de mult apreciază Iisus iertarea aproapelui, încît fără de ea nici El nu ne iartă păcatele noastre: „De veți ierta oamenilor greșelile lor, ierta-va și vouă Tatăl ceresc; iar de nu veți ierta oamenilor greșelile lîor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre” (Matei 6, 14-15).
Tot păcatul este împotriva lui Dumnezeu sau contrar voii lui Dumnezeu. De aceea, numai de la Dumnezeu putem dobîndi iertarea. în schimb, păcatul față de aproapele nu ne este iertat de Dumnezeu fără aprobarea celui față de care am greșit. De aceea, cînd cerem iertare cuiva pe care l-am supărat cu ceva, el răspunde: „Dumnezeu să te ierte!” Adică: iată, eu te-am iertat, de acum poate și Dumnezeu să te ierte. Numai așa ne iartă Părintele ceresc!
Pentru înnoirea noastră sufletească avem trebuință, în primul rînd, de iertarea păcatelor de la Dumnezeu. Dumnezeu, în marea Lui iubire de oameni, ne cere și El ceva în schimbul iertării de care avem trebuință. El ni se adresează: „Voiești să-ți iert păcatele cele multe? Ți le iert cu o condiție: să ierți și tu greșelile aproapelui tău”. în Rugăciunea „Tatăl nostru” din fiecare zi, noi ne angajăm față de Dumnezeu să realizăm această faptă de virtute: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”.
Nu ne iartă Dumnezeu fără de această iertare a semenilor noștri! Nu numai că nu ne iartă, dar nici faptele cele bune nu ni le primește. De unde rezultă aceasta? Tot din cuvintele lui Hristos: „De-ți vei aduce darul tău la altar și acolo-ți vei aduce aminte că fratele tău are ceva asupra ta, lasă acolo darul și mergi mai întîi de Te împacă cu fratele tău și apoi venind, adu darul tău” (Matei 5, 23-24).
Ascensiunile duhovnicești pentru virtute, postul și toate celelalte sînt trebuință pentru mîntuire. Totuși, Dumnezeu le primește nu numai ca pe un lucru datorat, ci și ca pe o faptă bună. Ca pe un dar!
Sfinții Părinți numesc postul și „zeciuială”; o zeciuială de fapte bune pe care o dăm lui Dumnezeu pentru întreaga curgere a anului. Pentru a putea fi primit, darul trebuie să îndeplinească condiția evanghelică a darului: să fim împăcați cu aproapele nostru. De aici provine atît de frumoasa tradiție a iertării Obștești din această duminică dinaintea Postului Mare. Duminica aceasta se numește și „Duminica iertării!” Astfel, la sfîrșitul vecerniei (slujba de seară), toți părinții și frații, ca și bunii creștini prezenți își cer iertare unii altora: „Iartă-mă, frate!”; „Dumnezeu să te ierte!” La fel trebuie să procedeze și creștinii. Se iartă cei din casă, cu vecinii și cu cei care nu au vreo pricină. Astfel se anihilează toată răutatea cea de la inimă… Astfel putem aduce în pace și cu bună nădejde lui Dumnezeu darul ostenelilor Postului.
Iată de cîte daruri este folositoare iertarea aproapelui:
1) ne aduce de la Dumnezeu iertarea păcatelor;
2) ne face bine primite faptele cele bune;
3) ne agonisește cu lesnire mîntuirea.
Iertarea aduce pacea între oameni, înlătură vrajba pentru care a trebuit să se întrupeze Fiul lui Dumnezeu.
în încheiere, să reținem un lucru: știința medicală confirmă pe deplin trebuința și folosul postului alimentar pentru purificarea trupului. Nimeni nu s-a îmbolnăvit din cauza postului. în schimb, necumpătarea și lăcomia aduc după ele un nesfîrșit cortegiu de boli. Postul și regimul cumpătat intră în cura de însănătoșire a tuturor bolilor. Este recomandat chiar și celor sănătoși. Ce sînt diversele „regimuri” alimentare (vegetarian, de crudități, de dezintoxicare, etc.), dacă nu niște variante ale postului trupesc? De cînd lumea, un lucru ne este cunoscut: îmbuibarea aduce somnolență, pe cînd oamenii care muncesc mult cu mintea nu sînt mîncăcioși și că, în genere, omul consumă mai mult decît are nevoie organismul. Cei „trei S”: supraalimentarea, sedentarismul și suprasolicitarea surpă mai mult decît orice vitalitatea omului din vremea noastră. în schimb, postul aduce sănătatea trupească și limpezește mintea.
Iertați și împăcați cu aproapele, se poate începe călătoria Postului Mare: „Călătoria virtuților s-a deschis, / Ca un zid nestricat să ținem credința, / Ca o platoșă să avem rugăciunea, / Ca un coif să practicăm milostenia. / Să lepădăm lucrurile întunericului / Să ne îmbrăcăm cu armele luminii. / Trecînd noianul cel mare al Postului, /
Să ajungem la învierea cea de-a treia zi / A Domnului și Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, / Cel ce ne mîntuiește sufletele noastre!” (Cîntările Duminicii Iertării).

Pr. prof. dr. Constantin LEONTEacum poate și Dumnezeu să te ierte. Numai așa ne iartă Părintele ceresc!
Pentru înnoirea noastră sufl

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!