Avocați dornici să vadă toată lumea

Vacanțele, sau după moda veche, concediile de odihnă, reprezintă pentru toată lumea cel mai așteptat moment al anului. Unii îl pregătesc din vreme, chiar cu șase luni înainte, alții pleacă unde se nimerește. Indiferent, însă, de modul în care și-au ales destinația, cu toții își doresc să petreacă o vacanță de neiutat. O astfel de experiență a avut și avocatul Iuliana Bogdan cînd a vizitat celebrele ruinele din orașul Efes. „A fost nemaipomenit! Am admirat însă, în primul rînd, efortul turcilor de a pune în valoare ruinele, pentru că, altfel, turcii nu au nici un merit, ei doar valorifică moștenirea lăsată de un alt popor”, ne-a spus Iuliana Bogdan, făcînd referire la faptul că orașul Efes a fost fondat în antichitate de greci, care au construit aici Templul din Efes, unde se alfă și statuia din aur și pietre prețioase a lui Zeus. Tot în Turcia, ea a fost impresionată de amabilitatea de care dădeau dovadă localnicii, cînd auzeau că este româncă. „Era din cauza lui Hagi. Pentru turci, Hagi este un fel de zeu și, prin extensie, ei își manifestă simpatia pentru toți românii”, ne-a spus Iuliana Bogdan.
Altfel, ea și-ar dori să poată călători prin toate insulele exotice de care aude vorbindu-se la televizor. „Și nu numai în insule, ci în toate țările lumii. Fiecare țară are ceva demn de văzut și de arătat. Mi-e ciudă doar că noi, românii, nu știm să ne exploatăm deloc peisajul. Avem o țară fantastică, deloc exploatată din punct de vedere turistic”, este convinsă Iuliana Bogdan.
O experiență inedită a avut și avocatul Petrică Ivașcu, tot în Turcia. Doar că el nu a fost în nici una dintre stațiunile cunoscute. „Am fost în Patara, la sugestia unor prieteni, și nu mi-a părut rău. Nu se poate vorbi de o stațiune propriu-zisă, pentru că trebuie să mergi vreo șase kilometri pe plajă, ca să dai de un magazin de răcoritoare. Locul este de o sălbăticie și de o frumusețe rar întîlnite, neatinse de om. Erau la un loc și dune de nisip, și munte, și mare. Toate formele de relief la un loc. A, și mîncam smochine direct din copaci”, ne-a povestit și Petrică Ivașcu. El spune că a aflat întîmplător de acest loc de la niște prieteni care la rîndul lor aflaseră de la niște rude. Vacanța petrecută acolo, în 2002 l-a marcat și a spus că s-ar mai fi dus și anii următori, dacă în viața lui n-ar fi intervenit mai multe evenimente pe plan personal și profesional care l-au ținut departe de un concediu. (Mirela ROMANEȚ)estit și petrică Ivașcu. El

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!