Rezilierea proiectelor sapard în patru comune din județul Bacău și în alte 64 în toată țara a ridicat numeroase semne de întrebare în legătură cu motivele pentru care a fost luată această măsură, dar și cu destinația fondurilor care au fost oprite în acest fel de la finanțare. Pînă în prezent, au fost reziliate, deci, 68 de proiecte contractate pe diferite domenii de investiții, reprezentînd 3,3% din total.
„Principalul motiv al rezilierii proiectelor – ne-a spus Radu Diaconescu, de la compartimentul de relații cu presa al Biroului Regional de Implementare a Programului Sapard Iași, în raza căruia se află și județul Bacău – este imposibilitatea aplicării proiectului, fie din cauza întreruperii relațiilor comerciale cu terți pentru preluarea producției sau asigurarea materialelor necesare, fie din motive financiare (beneficiarul nu mai poate asigura demararea investiției cu fonduri proprii”. Alte motive mai sînt și preschimbarea statului juridic al beneficiarului, depășirea termenului limită de depunere a cererilor de plată, refuzul prezentării dosarelor solicitate (de exemplu, dosarul de achiziții), modificarea soluției tehnice aprobate inițial prin contractul de finanțare (fără aprobarea Agenției Sapard) sau conflicte de interese”. Așa au fost reziliate, de exemplu, proiecte pentru nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor la consiliile locale Vultureni și Corbasca, pentru proiecte de alimentare cu apă.
Prin Programul Sapard au fost încheiate 2.036 de proiecte de investiții pentru industria agroalimentară, dezvoltarea infrastructurii rurale, exploatații agricole și pentru diversificarea activităților economice. Fondurile nerambursabile contractate prin aceste proiecte sînt de 711 milioane de euro, cele mai multe sume fiind contractate pentru dezvoltarea infrastructurii rurale (465 de milioane de euro) în ceea ce privește investițiile publice. În cazul investițiilor private, majoritatea fondurilor au fost atrase de industria agroalimentară (148 de milioane de euro).
Toate fondurile nerambursabile alocate proiectelor care au fost ulterior reziliate, sînt realocate în cadrul domeniilor de investiții aferente tipurilor de proiecte. Astfel, fondurile nu sînt returnate la Comisia Europeană, deoarece în nici un caz nu a au fost înregistrate cazuri de fraudă, ci doar nereguli de ordin tehnic sau procedural. Trebuie precizat că termenul de neregularitate nu este sinonim cu cel de fraudă. Conform Ordonanței 79 din 28 august 2003 (privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător), neregularitatea este acea abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare sau de înțelegere, acordurilor de finanțare – privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană – precum și a prevederilor contractuale încheiate în baza acestor memorandumuri sau acorduri. Spre deosebire de neregularitate, fraudă este considerată orice acțiune sau omisiune intenționată în legatură cu utilizarea sau prezentarea de declarații ori documente false, incorecte sau incomplete. Cazurile identificate de direcția de specialitate din cadrul Agenției Sapard (Directia Control și Antifraudă) precum și de alte organisme de control se referă doar la neregularități în aplicarea procedurilor specifice Programului Sapard. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.