Pe aripile dansului

Reporter: De cîți ani faci dans de performanță?
Alina Lazăr: Fac dans de cinci ani, însă practic performanța de acum doi ani, căci pînă atunci nu am avut partener, iar dansul sportiv este unul de cuplu, și fără partener nu poți face performanță. Cît despre rezultate, am participat la foarte multe concursuri unde am avut rezultate foarte bune, iar în vară am participat la un seminar cu lotul național
R: Ce implică, mai exact, locul tău din lotul național de dans ?
A.L.: Lotul național este format din perechile finaliste și semifinaliste la campionatul României. Fiecare preche poate participa la concursurile de tip IDSF (concursuri internaționale). Acum e posibil să plecăm la Viena, dar este în funcție de sponsorizările obținute.
R: Și cum arată programul tău în această perioadă, este mai încărcat decît de obicei?
A.L.: Da, cu siguranță! Luna aceasta mai am încă două concursuri, dintre care unul internațional, la București.
R: Și care este miza, ce ar presupune clasarea pe podium?
A.L.: Eu și partenerul meu, Doru Munteanu, sîntem cei mai mici la categoria la care concurăm, deci este foarte greu încă. Dar, în general, un loc pe podium pentru un dansator la un concurs internațional înseamnă foarte mult.
R: Cum decurg antrenamentele?
A.L.: Avem în fiecare zi antrenamente, cîte două ore cu antrenoarea noastră, Liliana Samoilă, iar în weekend e un program special, atît dimineața, cît și seara, de la 11 și de la 17.
R: Cum reziști la astfel de program și la cerințele școlare? Ce te determină să mergi mai departe?
A.L.: încerc să le împac pe ambele și să am și viață personală, însă fără sprijinul părinților si antrenorilor nu cred că aș fi ajuns aici. Viața pe care o am acum mi-ar lipsi foarte mult. Nu îmi pot imagina viața fără dans, iar sentimentele pe care le ai pe scenă sînt de neînlocuit.
R: Bănuiesc că viitorul tău include implicit și dansul. Care sînt planurile tale și ce îți propui să realizezi?
A.L.: Planurile mele de viitor îndepărtat sînt legate de o carieră în televiziune, însă dansul rămîne printre pasiunile mele. Vreau să dau un examen ca să pot deveni instructor, dar trebuie să am 16 ani împliniți. (Silvia URSU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!