Scurt pe 2

Noua strîngere de mînă!…

• protectorii maghiari ai unei asociații „non-profit”!

Aflat la confluența unor interese economice, dar nu numai, județul Bacău a devenit, mai nou, și ținta unor investiții mai mult sau mai puțin directe ale statului ungar, realizate prin diverse metode, scopul urmărit în subsidiar fiind nu ridicarea economică a zonei, ci dezvoltarea afacerilor firmelor ungare și crearea unor legături cu populația de rit romano-catolic din zonă, în speranța că aceasta își va regăsi valorile în economia maghiară. în acest scop, curatorul Fundației „Uj Keszfogas” (Noua strîngere de mînă), înființată de guvernul ungar a decis, nu cu mult timp în urmă, alocarea a circa zece milioane de forinți pentru finanțarea unor proiecte ale unor tineri ceangăi din Moldova, înființînd și o structură organizatorică în acest sens, respectiv „(Sub) – Centrul de Dezvoltare a Activității Antreprenoriale”, sub conducerea de specialitate a „Centrului de Inovație și Incubare în Afaceri din Harghita”, prin acest program inițiatorii intenționînd să susțină – prin mijloace economice și financiare, în zonele ce urmează a fi maghiarizate -, ideea apartenenței comunității „ceangăești” la „patria-mamă – Ungaria”.
La vremea respectivă Nemeth Attila – directorul Fundației „Uj Keszfogas” a susținut conferințe de presă și a dat o serie de interviuri în sensul celor de mai sus, prin care a promovat intențiile statului ungar, neuitînd să menționeze că proiectele trebuie redactate în limba maghiară. în vederea realizării acestor sarcini, la indicația lui Nemeth Attila a fost desemnat vicepreședintele Asociației ceangăilor Maghiari din Moldova, în persoana lui Adrian Solomon, format la școala ungară și considerat un bun promotor al acțiunilor cercurilor budapestane interesate în maghiarizarea ceangăilor, „specialist” care nu și-a găsit de lucru nicăieri, nici în România, dar nici în Ungaria, găsindu-și locul în asociație – unde a început să pună în practică cele învățate în Ungaria și făcîndu-și un țel din a-i convinge pe consătenii săi din Luizi-Călugăra că sînt unguri, ajungînd probabil în final să creadă că și el este maghiar.
Acțiunile Fundației „Uj Keszfogas” se derulează în strînsă legătură cu instituții financiare ale statului ungar, relevante în acest sens fiind relațiile cu OTP Bank – utilizată pentru implementarea programelor ce vizează maghiarizarea catolicilor din Moldova.
Este interesantă legătura dintre Fundația „Uj Keszfogas” și OTP Bank, materializată în finanțarea unei părți a dobînzii practicată de bancă la creditele acordate ceangăilor din Moldova, oportunitate de care se pot bucura numai cei care se declară „ceangăi maghiari”, măsura fiind una cu vădit caracter părtinitor și care nu respectă legile concurenței, deoarece un cetățean român nu are acces la credite mai ieftine, deși are, poate, un plan de afaceri mai bun.
Avînd în vedere implicarea în acțiuni de promovare a unor activități bancare a acestei asociații „non-profit”, ne punem o întrebare firească și solicităm pe această cale organelor abilitate ale statului un punct de vedere: ACMM este o organizație „non-profit” sau una de tip SRL sau SA, deoarece desfășoară o serie de activități economice pur comerciale, unele neautorizate și cu încălcarea legii, pentru care alte firme plătesc impozite pe profit? Menționez în acest sens vînzarea așa-numitelor „CD-uri cărămidă”, din a căror contravaloare ar fi trebuit finanțată construcția centrului de învățămînt în limba maghiară de la Răcăciuni. Ca om care a cumpărat acest CD (fără a primi vreo chitanță sau bon fiscal în schimb) mă întreb dacă banii mei vor ajunge în fundația clădirii, sau sînt deja cheltuiți de actuala conducere a ACMM – Roca Silvia, Solomon Adrian, Benchea Pavel & Co. Apropo! Cum a fost înregistrată vînzarea CD-urilor în gestiune dacă nu au fost eliberate chitanțe sau bonuri la vînzare? Ori, printr-o interpretare exclusivistă și absolut originală a prevederilor legislative privind drepturile de autor, în cazul de față doar „autorii” și-au luat „dreptul”?
în unele medii din județ se discută că atît finanțarea, cît și coordonarea acțiunilor de construcție a centrului de la Răcăciuni a fost preluată integral de Fundația „Sfîntul Francisc” din Deva, condusă de călugărul franciscan Bojte Csaba, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte din banii ACMM nu vor mai ajunge la destinație, cei care au achiziționat astfel de „cărămizi” fiind, practic, înșelați cu privire la destinația reală a banilor, ACMM acumulînd credit de imagine pe seama lui Bojte Csaba.
Nu ne facem iluzii, dar transpare faptul că în multe cazuri conștiințele unora se sprijină mai mult pe interese financiare proprii decît pe precepte morale, însă legea trebuie respectată de toată lumea, indiferent dacă-și spune român, ceangău sau maghiar. (Arpad KALMAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!