Legea camerelor de comerț, repusă în discuție în Parlament

Legea de funcționare a camerelor de comerț a fost amînată din dezbaterea comisiei juridice săptămîna trecută, pe motiv de… 8 Martie. Această comisie era ultima prin care trecea legea, penultima fiind cea de industrie, unde a primit aviz favorabil. Proiectul de lege va fi repus în discuție în această săptămînă. în acest proiect se propune ca Registrul Comerțului să treacă la camerele de comerț, de la 1 ianuarie 2007. Vizavi de aceste propuneri au fost făcute numeroase comentarii, fiecare parte apărînd ori menținerea Registrului la Ministerul Justiției, ori la camerele de comerț.

„Disputele și amendamentele care au fost făcute pe această temă – a spus președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău, Doru Simovici – erau referitoare la organizarea și funcționarea Registrului, dar și a Camerei de Comerț a României (CCIR). Amendamentele, inclusiv ale cîtorva deputați, cereau ca în CCIR camerele teritoriale să aibă decizie maximă de maxim 49 – 50%. Ceea ce a ieșit de la comisia de industrie și ceea ce este acum arată că adunarea generală a CCIR este formată din camerele teritoriale ca membre de drept, societăți comerciale de interes național, membri colectivi – asociații patronale și profesionale și camere de comerț bilaterale și din membri de onoare”. Membrii cu drept de vot sînt numai cei de drept. Ceilalți au drept de vot consultativ, astfel încît – a mai precizat Simovici – cei care hotărăsc sînt tot camerele de comerț. „Este un aspect pozitiv, dacă luăm în discuție modelul după care funcționează acum CCIR – a opinat președintele camerei băcăuane. Colegiul de conducere al CCIR va fi format din 16 persoane, 11 fiind președinți ai camerelor de comerț teritoriale, un reprezentant al membrilor de drept colectiv, unul al companiilor naționale, cîte unul dintre ceilalți membri, precum și președintele Curții de Arbitraj Internațional, care acum este Victor Babiuc. Și aici drept de vot au numai cei 11, ceilalți avînd drept de vot consultativ. Dacă legea iese așa, putem spune că este un pas înainte față de situația din prezent.
Altfel, legea nu este corespunzătoare, pentru că nu definește relația cu autoritățile, cu celelalte camere de comerț, relația dintre camere și agenții economici. Nici activitatea camerelor de comerț nu este bine definită”.

Ministerul Justiției se opune

Registrul Comerțului dădea camerelor de comerț un plus de autonomie și forță. Registrul înseamnă, între altele, destui bani, astfel încît în jurul lui s-au născut sumedenie de interese. Camerele de comerț au fost acuzate de monopol asupra acestui sitem, pentru că ar fi obligat, între altele, firmele înscrise în registru să cotizeze și la ele. în plus, s-a spus că taxele la Registru erau prea mari și s-a cerut separarea Oficiului Național al Registrului (ONRC) Comerțui de camerele de comerț. Registrul a fost preluat, astfel, de Ministerul Justiției, sub umbrela căruia lucrează și acum. Un sistem unic de înregistrare a firmelor, creat de camerele de comerț pentru operativitate la înscrierea în Registru, Biroul Unic, a rămas și el o instituție moartă aproape din fașă. Acum problemele se pun altfel. Dar de Registru se ține cu dinții. Primii sînt cei de la Ministerul Justiției. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!