Haos total în lumea ONG-urilor băcăuane

în România de după ’89, au apărut zeci de mii de organizații neguvernamentale (ONG). Județul Bacău nu a făcut excepție de la regulă. Și aici, ca peste tot, inițiatorii unor astfel de programe nu au urmărit ajutorarea năpăstuiților din comunitate. Mai toți au văzut în asta o cale de a se îmbogăți. De a-și aduce mașini străine de peste hotare fără să plătească taxe, de a mai obține, poate, bani prin diverse programe sau de la bugetele locale. Că lucrurile stau așa o dovedește faptul că astăzi, după 16 ani, în municipiul Bacău există aproape o mie de organizații non-profit, dar care nu fac absolut nimic. De fapt, așa cum vom arăta mai tîrziu, cele mai multe sînt înființate la adrese fictive. Sînt înregistrate în blocuri de locuințe unde nu au stat niciodată oamenii trecuți în documente ca persoane de contact. Și, aproape o regulă generală, acele ONG-uri s-au născut „moarte din fașă”, fiindcă nu au derulat nici măcar un proiect. Ce-au urmărit, e greu de spus. însă investigațiile făcute de noi demonstrează mai clar ca lumina zilei că legea, strîmbă cum o fi ea, e numai bună de șters pe picioare. Trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, legislația s-a mai pus la punct. Totul există, însă, doar pe hîrtie, fiindcă nici măcar directorii instituțiilor statului abilitate să facă ordine în acest domeniu nu știu cum să procedeze.
în Bacău, în ciuda sutelor de ONG-uri înființate, cele care realmente fac ceva pot fi numărate pe degete. în afară de Asociația româno – olandeză „Betania”, Fundația de Sprijin Comunitar și alte cîteva, celelalte sînt „paralizate”. Mulți dintre cei care și-au „tras” un ONG sînt plecați de ani buni în lumea largă, iar alte persoane au aflat de la noi că în locuințele lor figurează cine știe ce ciudățenie de ONG. Un haos total.

Pornesc dis-de-dimineață spre Tribunalul din Bacău, pentru a vedea numărul și denumirea tuturor ONG-urilor înregistrate în municipiul Bacău. Fac o cerere către președintele Tribunalului. Nu-mi rămîne decît să aștept ca în trei zile să primesc informațiile necesare. Se pare că am pășit cu stîngul în acea zi, deoarece refuzul președintelui Tribunalului a fost cît se poate de categoric: „Nu aveți acreditare!”. în schimb, conform spuselor aceleiași persoane, orice om simplu de pe stradă are dreptul la aceste informații. Insist să mi se dea datele solicitate deoarece, conform Legii 544, a liberului acces la informațiile publice, am dreptul, ca orice cetățean, la datele solicitate. După lungi „negocieri”, am reușit să „pun mîna” pe discheta cu informațiile necesare. „Să scrieți de bine, că am fost drăguți și v-am dat denumirea ONG-urilor din Bacău!”, îmi soptește informaticiana Tribunalului. însă remarc citind datele de pe dischetă că la Tribunal nu sînt înregistrate decît ONG-urile înființate pînă în 2001. Restul, lipsă! (Olimpia FILIP)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!