Viiturile de la radio

Ovidiu PAULIUC

Pe fluxurile de știri au început să curgă tot mai abundent avertizări de inundații. Iar noi, cu toții, de la autoritățile județene pînă în ultima fundătură a ultimul cătun, am tras învățămintele de rigoare de pe urma dezastrului de anul trecut. Fraza dinainte este pură ficțiune, pentru că, în realitate, lucrurile stau mai rău chiar decît anul trecut. în plus, ne-am dovedit ignoranța și neputința de a ne organiza mai eficient. Am auzit vorbindu-se cîte ceva despre niște planuri de acțiune mai elaborate, pe care le vor gîndi oamenii deștepți, din fruntea județului. Rezultatul vor fi alte cîteva sertare pline de hîrțogărie, care pe țăranul surprins de viitură nu îl ajută cu absolut nimic. în acest timp, în această furtună de idei pentru elaborarea de noi și noi planuri de acțiune, către primării se distribuie o brumă de bani din care comunitățile locale ar trebui să își constituie o bază de materiale care să îi ajute, cît de cît, măcar pînă nu le ajunge apa la gît. Banii sînt însă prea puțini, și sub acoperișul principiului „nouă nu ni se poate întîmpla încă o dată”, abia s-au adunat cîte o găleată, cîte o pereche de cizme de cauciuc, cîte un capăt de funie.

Oricum, fuga rămîne și anul acesta cea mai utilă soluție împotriva viiturilor. Fiindcă tot la fugă eram îndemnați și anul trecut, chiar de către primari, în lipsa oricăror dotări pe plan local. A ieșit la iveală că unele diguri erau lipsă de la apel, și astfel apele au ieșit la plimbare prin Bacău, ceea ce nu este exclus să se întîmple nici anul acesta. A mai ieșit la iveală că există o ignoranță uriașă din partea celor care și-au ridicat gospodării în albiile rîurilor, și pe care nu au clintit-o nici puhoaiele de anul trecut. Cît despre asigurări, ne batem gura degeaba, din moment ce țăranii nu au încredere într-un sistem care le ia banii, dar despre care nu știu cînd le va da ceva înapoi, sau dacă nu cumva se va prăbuși ca atîtea alte prăbușiri financiare din țara asta.

Probabil că la auzul avertizărilor de inundații, există și mulți indivizi care își freacă mîinile de bucurie. Printre ei ar putea fi politicieni care găsesc astfel un bun prilej să mai apară printre oameni necăjiți, ușor de manevrat mai ales cînd e de promis ajutoare. Sau ar putea fi afaceriști de tip cîrtiță, pentru care orice necaz și distrugere e motiv de speculă, de licitații trucate sau de încredințări de lucrări pe bani mulți și publici. Totul este să încaseze banul, pentru dă realizat lucrările contractate, or mai vedea ei. Stau dovadă o mulțime de drumuri și poduri încă nereparate după dezastrul de anul trecut, o mulțime de locuințe nefinalizate nici acum, o mulțime de diguri de protecție încă ruinate, aceleași gatere amplasate prin albiile rîurilor și atunci, ca și acum. Iar peste toate, o ceață groasă de ignoranță și nepăsare. nainte este pură ficțiune, pentru că, în realitate, lucrurile stau mai rău

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!