Opinie liberă, dar musai la modă…

Ștefan RADU

Prezent la o emisiune televizată, moderatorul a subliniat faptul că urma să discutăm despre cîteva subiecte „la modă”. De altfel, asistăm la un necruțător război mediatic unde combatanții – analiști de orice neam, specialiști, simpli observatori ai cotidianului sau inși sentențioși – vor să fie „trendy” cu orice chip. Nu contează despre ce discutăm sau ce analizăm. Important este să te ții „cu lumea-n rînd”. Dacă îndrăznești să ai o părere mai „șuie”, te pricopsești cu cele mai neașteptate apelative. Cum să spui despre Ticu Dumitrescu, omul cu nume de lege, că nu are importanță dacă este președinte CNSAS?! Păi ditamai poetul Dinescu a declarat că este tragedie națională dacă dl Ticu rămîne fără funcție! Acum, că chiar el însuși a făcut un pas în retragere, nenorocirea națională a fost amînată, iar demonstranții din stradă și-au pierdut obiectul muncii. în tot timpul acestui scandal ciudat nu s-a spus vreo vorbă despre principiile democrației, așa cum stau ele scrise la manual. Aveam un vot și un rezultat nemulțumitor. Dacă extrapolăm la nivel național, atunci cele 22 de milioane de români (sau cîți vor mai fi rămas în viață) ar trebui să ieșim în stradă și să contestăm alegerile din 2004 pentru că nu „trăim bine” – așa cum ne-au promis cei din tabăra dlui Băsescu. De cîte ori nu ne va place rezultatul unui scrutin – pe motive de moralitate sau de credințe doctrinare – îl vom contesta după modelul CNSAS și vom cere modificarea din condei a listei cîștigătorilor. Asta este democrația?
De altfel, în România de tranziție, legea este bună doar dacă nu ne afectează interesele personale sau de familie. Avem de-a face cu un fel de democrație de gașcă: dacă un grup pune mîna pe putere într-un oraș, într-un județ sau într-un minister, atunci aplicarea regulilor se face începînd cu adversarii politici și cu tabăra concurenților din afaceri. La acest spectacol participă toată lumea. Au apărut fel de fel de inițiatori de opinii care nu permit să fie contraziși. Doar ei știu ce este drept, moral și necesar. Dacă se dă tonul pentru a susține o imensă prostie, atunci un cor deja pregătit cîntă aria. Orice solo „neautorizat” este stopat încă din fașă. Un prieten, mai deunăzi, îmi atrăgea atenția că un mare premiu internațional pentru fotografie a fost cîștigat de un ins care a pozat un banc de pești. De unde asemenea succes? Simplu! Imaginea este emblematică pentru societatea de astăzi: un imens banc de indivizi care se lasă purtați de curent într-o direcție sau alta, fără a face efortul de a-și asuma „călătoria” individuală.
Prin mai toate articolele mele, am încercat să-i conving pe cititorii mei – cîți or fi, mulți, puțini… – să aibă propriile lor opinii, chiar contrare celor spuse de mine. Cu o condiție: argumentele să le aparțină întrutotul, să fie rezultatul propriei lor analize și eforturilor individual de cunoaștere. După 16 ani în care am fost mințiți în fiecare campanie electorală, în fiecare dezbatere politică, a venit – cred – vremea să renunțăm la gregarism, la „viața de-a gata”. Dreptul la liberă opinie nu poate fi îngrădit nici de gălgia unora, nici de frustrările altora. „Subiectele tabu” există doar în mintea noastră. Acolo stăruiesc limitele impuse de o mentalitate slugarnică. Un profesor, intelectual de mare prestigiu, mi-a povestit o întîmplare de-a dreptul absurdă. La Bacău, se va desfășura etapa națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română – gimnaziu, fapt pentru care se pregătește editarea unei publicații dedicată evenimentului. Cineva a avut ideea ca pe copertă să apară un model grafic tricolor și o imagine cu George Bacovia. Reacțiile oficialilor care girează organizarea au fost vehemente: „Fără tricolor, că vin și elevi din cadrul minorităților!”… Cît despre fotografiile cu Bacovia sau Eminescu, discuția a fost și mai scurtă: „N-avem nevoie de interpretări naționaliste!” Auzind toate aceste enormități, am rămas perplex. Atitudinea „la modă” naște monștri! Prostia celor care se cred „europeni”, „globaliști”, „integratori culturali” pare a fi fără margini. Gravă, însă, este reținerea celor care – pentru a nu fi etichetați drept „funariști”, „neocomuniști”, „antieuropeniști” – nu dau replica necesară unor asemenea aberații. Este drept că unii au obosit să tot fie contra curentului. Nu au îmbrățișat „moda”, dar nici nu mai luptă cu superficialitatea și imbecilitatea „sclipitoare”. âși păstrează opiniile pentru atunci cînd vor fi întrebați. Moda este agresivă, dar trecătoare…ie de gașcă: dacă un grup pune mîna pe putere într-un oraș, într-un

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!