Scripta manent

Epopeea bejeniei și abuzurile „aliaților”

• Bacăul între 18 aprilie – 22 august 1944

în raportul Primăriei orașului Bacău – reședința județului cu același nume, pentru perioada 1 aprilie – 15 mai 1944 conducătorul instituției a relatat că a fost preocupat de încheierea anului financiar, dar și de cazarea coloanelor de refugiați, adăpostirea oamenilor puși pe drumuri, dispersați și disperați, hrănirea acestora și a vitelor pe care le foloseau drept mijloc de tracțiune a căruțelor încărcate cu bunurile luate în fugă, de copiii și soțiile lor, precum și a detașamentelor de premilitari desprinși din familiilor și porniți, conform unor ordine nechibzuite, în direcții necunoscute, unde nu-i aștepta nimic bun. O problemă nouă pentru instituție a fost și aceea a evacuării funcționarilor ei și a membrilor de familie la Slatina, județul Olt. în total, la 18 aprilie 1944 și-au părăsit orașul 35 de familii de acest fel. Alte 1895 de familii din așezarea urbană de pe Bistrița inferioară și-au găsit refugiul în plasa Rociu din județul Argeș. Pînă la 6 iunie 1944 Primăria evacuase și depozitase arhiva în satul Gherleștii de Vale, așezare aflată la o depărtare de 9 km de orașul Slatina. Au mai fost transportate în zona respectivă materiale de construcții, unelte agricole și motorul de 1.200 h.p., fapt ce a cauzat lăsarea populației fără curent electric o perioadă de timp.
Mai multe dintre întreprinderile industriale de pe raza de competență a autorităților comunale au fost evacuate, ceea ce a provocat rămînerea muncitorilor pe drumuri, fără posibilități de a găsi de lucru. Totodată, evacuarea acestora a determinat numai pagube economiei naționale. Refugierea înteprinderilor industriale a dus la dezastrul acestora. Retragerea pripită a armatelor române și ale celor hitleriste în spatele frontului a fost o altă cauză care a adîncit criza economico-socială în orașul Bacău, determinînd sărăcirea accentuată a populației, dispariția de pe piață a bunurilor de larg consum și ridicarea prețurilor; de asemenea, imposibilitatea aprovizionării oamenilor rămași pe loc.
în această atmosferă de teamă și sărăcie a intervenit un bombardament al aviației inamice asupra orașului Bacău. Evenimentul a avut loc în cursul zilei de 16 aprilie 1944. Efectele acestuia au constat în morți și răniți, clădiri avariate, unele aproape distruse. Cel mai mult a avut de suferit cartierul Șerbănești și cu deosebire locuințele aflate pe Calea Romanului. Aici au avut de îndurat efectele groaznicului eveniment 48 de case. Valoarea pagubelor cauzate de asemenea bombardament asupra orașului Bacău a fost calculată atunci la 51.200.000 lei. Nimeni nu a venit să-i ajute cu ceva pe locuitorii năpăstuiți de consecințele dramatice ale evenimentului; dimpotrivă, reprezentanții Fiscului au revenit în localitatea și la populația abandonată pentru a strînge impozitele „datorate” autorităților unui stat care nu avea nici un fel de grijă față de aceasta.
La 18 aprilie 1944, atunci cînd a fost solicitat ajutorul preoților din Bacău pentru înmormîntarea victimelor bombardamentului, funcționarii publici ai primăriei au părăsit localitatea cu trenul 5002 și au călătorit la Slatina. Autoritățile militare române au găsit de cuviință să evacueze 322 de locuitori din casele lor, pe care le-au pus la dispoziția ofițerilor germani și români. N-a fost făcută nici o deosebire între români și evreii care trăiau în casele cele mai bune din oraș. Au fost preferate casele în care trăiau Elena Buzdugan, preotul Nicolau, I. Jamandi, Sachelarie, Mișu Grad, Pelbergherg, L. Tecuceanu, dar și clădirile în care funcționau Serviciul Silvic, Turnul de apă și altele. Pe strada care purta numele de Calea Oituz a fost organizată „Casa ostașului german”, fapt ce sfida și batjocorea demnitatea statului român, cel ce triumfase în marea confruntare cu inamicul din primul război mondial, pe care l-a răpus și respins demonstrîndu-i că „pe aici nu se trece!”.
Hitleriștii retrași de pe front în orașul de pe Bistrița s-au comportat ca inamici ai populației abandonate de autoritățile statului român. Aceștia s-au instalat în sediile școlilor, pe care le considerau și le tratau ca pe o „pradă de război”. Mobilierul, clădirile, materialul didactic, bibliotecile școlare, gardurile au fost distruse în modul cel mai barbar. Unitatea hitleristă instalată în localul Școlii normale de băieți a distrus tot ce a rămas în școala abandonată de conducerea ei, obligată să se refugieze. Parcul organizat cu atîta minuțiozitate a fost transformat în imaș pentru păscut vitele și caii furați de la locuitorii țării, pentru parcarea mijloacelor auto, a tunurilor și pentru depozitarea muniției acestora. Intervenția românească se izbea de amenințările cele mai barbare. Pistolul era arătat oricărui român care încerca să convingă asupra distrugerilor cauzate și pagubelor făcute. Școala normală de fete și Liceul de fete au avut parte de același tratament barbar. Directoarea Școlii de fete nr. 6 din cartierul CFR a raportat pătrunderea soldaților hitleriști în sediul respectiv prin violență. Căpitanul Boca Aristotel, trimisul Garnizoanei Bacău, a constatat și consemnat distrugerile provocate, apreciindu-le la suma de 2.186.000 lei, dar a rămas cu atîta. La plecarea din școlile orașului trupele hitleriste au prăduit tot ce au putut. De la Federala Trotușul celebrii soldați hitleriști au încărcat întreaga cantitate de grîu aflată acolo, ceea ce a provocat înfometarea ulterioară a locuitorilor urbei.
La 26 august 1944, atunci cînd a fost instalat noul primar al localității – profesorul Gheorghe Botezatu, a fost făcută constatarea: „Orașul a fost abandonat printr-o evacuare făcută în mod defectuos și samavolnic, care a prejudiciat în mod grav interesele acestuia și locuitorilor săi, dezorganizînd, fără putință de redresare totală, întreaga lui așezare”. Ulterior, băcăuanii au făcut eforturi supraomenești pentru a-și putea readuce viața cotidiană la normalitate. (Prof.dr. Dumitru ZAHARIA)n bombardament al aviației inamice asupra orașului Bacău. Evenimentul a avut loc în cursul zilei de 16

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!