O adevărată paradă a costumului popular românesc va putea fi admirată, în această seară, pe scena Teatrului Municipal „George Bacovia” din Bacău. Protagoniștii acestui eveniment vor fi elevii din clasele a VII-a și a VIII-a care participă la faza națională a Olimpiadei de limba română. Desfășurată în Bacău în perioada 16-20 aprilia, ediția din acest an este cu totul diferită față de cele desfășurate pînă acum. Mina Maria Rusu, inspector general pentru Limba și literatura română în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEdC) și coordonatorul manifestării, spune că pentru prima dată în istoria organizării fazei naționale, fiecare elev din clasele VII-VIII va participa la o probă individuală, la care va primi un punctaj, conform baremului, apoi va participa la o a doua probă, de lucru în echipă. încă dinainte de a venit în Bacău, elevii calificați au fost înștiințați cu privire la tema propusă pentru evaluarea în echipă. Olga Heredea, cadru didactic la Colegiul Tehnic „Transilvania” din Deva și profesor însoțitor al elevilor din județul Hunedoara calificați la faza națională, spune că tema se referă la obiceiurile de primavară laice și religioase practicate pe teritoriul României. în prima zi a olimpiadei au fost formate șapte grupe în care au fost incluse echipajele concurenților din toate județele țării. Munca depusă de competitori nu a fost ușoară. Competitorii au avut de realizat o serie de portofolii în care au inclus toate informațiile pe care le-au considerat reprezentative pentru județul lor. Inspectorul Mina Maria Rusu spune că această temă a fost aleasă în primul rînd datorită faptului că olimpiada se desfășoară în preajma sărbătorilor pascale.
Minoritarii concurează umăr la umăr cu majoritarii
Pînă la ediția din acest an, elevii care învață în școli cu predare în limba maternă, alta decît limba română participau separat la faza națională a olimpiadei la această disciplină. Diferențele de acest gen au fost șterse, așa încît alături de elevii din școlile cu predare în limba română s-au așezat și cei care au învățat pentru prima dată în familie să vorbească în limba germană, maghiară sau în oricare altă limbă vorbită de naționalitățile considerate minoritare în România. „Pentru noi, această alăturare este deosebit de onorantă. Pînă acum concuram separat și, credeți-mă, nu ne simțeam prea bine”, mărturisește una dintre profesoarele care a însoțit grupul unor elevi din București, pentru care limba maternă este alta decît limba română. (Elena SOLOMON)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.