Experiment „popular” pe pielea participanților la Olimpiada de română

Măsura cu pași mici și rari holul Casei de Cultură a Sindicatelor din Bacău. Mai avea doar cîteva minute pînă să intre în concurs, iar emoțiile începeau, deja, să îi dea tîrcoale. Din cînd în cînd, mai ruga cîte o colegă să o asculte la ceea ce va avea de spus pe scenă. Totul ieșea, însă, de fiecare dată cum era pregătit de acasă, așa că nu prea avea de ce să își facă griji. în plus, îi stătea grozav așa cum era îmbrăcată în costumul popular șvăbesc, așa că nu avea deloc de ce să ascundă acest lucru. Privea mîndră, drept înainte, chiar dacă o cam dureau picioarele pentru că, din cauza fustei uriașe care avea pe dedesubt vreo patru jupoane apretate țeapăn, nu avea cum să se așeze pe scaun. „Mi-ar plăcea să am și eu unul la fel, dar, din păcate, l-am luat doar cu împrumut”, ne-a mărturisit Karin Ioneș, din Timiș. Calificată la faza națională a Olimpiadei de limba română, desfășurată în Bacău în perioada 16-20 aprilie, Karin participa, alături de alți colegi de-ai săi, la proba orală pe care o avea de susținut în cadrul concursului. Introdusă pentru prima dată în acest an la faza națională a olimpiadei, proba a constat în prezentarea pe echipe formate din reprezentanți a cîte șase județe, a costumelor, obiceiurilor și tradițiilor populare din anumită zone ale țării. Punctajele acordate de juriu urmau să fie adunate la notele de la probele scrise pentru a se putea face media finală a concursului.

Zi maraton

Pînă să ajungă, însă, la nota finală, participanții la această fază a olimpiadei au avut ceva de muncit. Probele au fost programate atît dimineața, la Casa de Cultură, cît și seara, la Teatrul Municipal „George Bacovia”, așa că o bună parte dintre concurenți au fost nevoiți să stea îmbrăcați în costumele populare întreaga zi. Acesta a fost și motivul pentru care entuziasmul pe care îl manifestau majoritatea concurenților de dimineață, înainte de a intra pe scenă, a început să scadă, încet, încet, pînă spre după-amiază.

Nedumeriri din partea părinților

Nici părinții copiilor intrați în concurs, care au străbătut sute de kilometri de drum pînă în Bacău, nu păreau prea convinși de oportunitatea introducerii unei astfel de probe într-un concurs de calibrul unei olimpiade școlare. „Personal, nu cred că nota obținută la această probă orală trebuia să fie luată în calcul la media finală. Toți copiii s-au prezentat frumos, așa că nu știu cît de obiectivă ar putea fi departajarea lor”, a fost de părere Savu Rotărescu, din Sibiu. Constantin Pop, părintele unui alt copil aflat în concurs a fost, însă, cu mult mai drastic. „Introducerea unei probe colective se dovedește a fi, pînă în acest moment, un eșec total. «Specialiștii» din minister nu s-au gîndit că acești copii, de clasa a opta, mai au teze, simulări, examene de capacitate. Săracii copii au pornit cu atîta deschidere spre această olimpiadă, ca acum să fie profund nemulțumiți. Așteptăm notele la proba scrisă și la faimoasa probă colectivă. Este o mare greșeală! La momentul actual, avem sentimentul că acești copii sînt cobai”, a fost de părere Constantin Pop. Fănița Cepoi, unul din membrii juriului, ne-a declarat, însă, că, dincolo de aceste lucruri copiii au avut, totuși, de cîștigat în urma acestei probe, fiindcă au cunoscut mai bine tradițiile populare din zonele din care provin. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!