Banii județului, îngropați în sisteme de videoconferințe la țară

O vorbă românească spune că „măgarului tichie de mărgăritar îi lipsește”. Să nu se dezică de neaoșa zicală, consilierii județeni s-au străduit cît de bine au putut să se încadreze în vorbele ei. Mai precis, aceștia au fost de acord ca în toate localitățile din județ, comune și orașe, să demareze un amplu proiect de tehnologizare. Propunerea a venit pe masa aleșilor de la pesediștii Alexandru Fînaru și Oana Chelaru. Aceștia au pus la punct o expunere de motive, care a fost aprobată de majoritatea colegilor. Proiectul lor vizează achiziționarea și implementarea unui sistem de comunicații VPN, acces la serviciul de Internet cu bandă garantată și servicii de audio-video conferințe. Astfel, primarii ar avea acces la Internet și mai ales s-ar putea vedea cu șefii de la Bacău televizat, aidoma cum se văd șefii județului cu mai marii din București, la videoconferințe. „în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, administrația publică locală trebuie să-și ia propriile măsuri de restructurare, modernizare și chiar de regîndire a coordonatelor dezvoltării informaticii. Pentru o coordonare eficientă a administrației publice locale, trebuie demarată o acțiune de concepere și implementare a unui sistem informatic”, se arată în expunerea de motive prezentată de inițiatorii proiectului. Ambițiile sînt mari și se dorește ca, pînă în august, primarii să se privească pe monitoare cu șefii.

Costuri de miliarde de lei

Deocamdată, reprezentanții Consiliului Județean (CJ) Bacău nu au pus pe hîrtie toate calculele. Cert este că proiectul costă miliarde de lei bune, bani plătiți de la bugetul județului, dar și de la bugetele locale. Singurul care a atras atenția asupra costurilor mari și tot ce implică sub aspectul dotării acest proiect a fost liberalul Valerian Vreme, care a recomandat să se facă o analiză riguroasă, deoarece este un proiect costisitor. „Pînă nu primim ofertele de la firme și pînă ce un specialist în informatică nu va pune cap la cap tot ce implică acest sistem, nu știm care este valoarea investiției”, ne-a declarat Angela Bogea, vicepreședinte la CJ Bacău.
Am încercat și noi să facem un calcul, să vedem cît ar costa, minim, o investiție de o asemenea anvergură. Specialiști în domeniu ne-au spus că o minimă investiție în primării, la capitolul dotare, depășește 20 de milioane de lei vechi. în județ sînt 93 de administrații publice locale, adică, în total, circa două miliarde de lei vechi. La aceasta se adaugă și taxa lunară pentru canalul de comunicare, care ajunge undeva la 60 de dolari, adică 1.680.000 de lei. într-un an, primăriile trebuie să plătească de la bugetul local peste 20 de milioane de lei pentru canalul de comunicare, adică zece procente din veniturile unei primării, bani strînși de la oamenii din comună.

Primarii țipă că urgențele în comune sînt altele

Avîntul tehnologic al șefilor de la Bacău nu este deloc pe placul primarilor. Aceștia nu neagă că își doresc așa minunăție, dar mai prin 2010, dacă se vor rezolva alte urgențe din comune. Și acestea sînt destule. Drumurile județene și comunale arată ca după bombardamente, majoritatea satelor nu sînt racordate la sisteme de alimentare cu apă și canalizări, școlile sînt improprii și de ani întregi neautorizate sanitar, noaptea în sate îți bagi degetele în ochi, pentru că iluminatul stradal lipsește, primăriile nu au nici măcar un stoc minim pentru situații de urgență sau un tractor pe care să îl folosească la deszăpeziri. Colac peste pupăză, acum toată sărăcia se vrea a fi tehnologizată.

„Este necesar, dar totul pînă la bani”

La Lipova, urgența cea mai mare este starea a două drumuri județene, Plopana – Valea Caselor și Plopana – limitele județelor Neamț și Vaslui. „Dacă primim bani la buget pentru VPN, este o măsură bună, dar dacă trebuie să dăm noi, atunci nu, că nu avem de unde. Cu banii aceștia cărăm cîteva mașini de balast pe drumuri”, ne-a declarat Costel Baciu, primarul din Lipova. Mult mai vehement este primarul Vasile Banu, din Filipeni. „Asta ne doare pe noi acum, să cheltuim banii pe așa ceva? Abia prin 2010 dacă putem visa la așa ceva. Acum avem drumuri de reparat, că DJ 241D, Godovana – Pădureni, pe o distanță de 18 kilometri, arată mai rău ca după bombardament. De cînd sînt primar am făcut adrese peste adrese și mereu am primit același răspuns: nu sînt bani. Pentru ce ne trebuie așa ceva, să ne vedem odată pe lună, cînd avem fax, telefoane și unii au chiar și Internet?”, a spus Vasile Banu.
Și primarul din Huruieși vrea întîi drumuri județene practicabile și apoi rețele informatice și sisteme de videoconferințe. „Transportatorii și-au retras cursele de pe traseul Lespezi – Huruiești, pentru că era foarte stricat. Am 22 de copii care merg cu „ia-mă nene” la Adjud, la liceu, și dau zilnic 100.000 de lei. Astea sînt problemele ce ne preocupă pe noi. Noi în comună avem bugetul pe un an, din încasările de la oameni, de 250 de milioane de lei. Dacă programul se face cu fonduri nerambursabile și nu cu bani de la bugetul local este bine, altfel, nu”, ne-a declarat Ioan Zăbrăuțanu.
La Colonești, proiectul este un vis, mai ales că este una dintre cele mai sărace comune din județ, unde sînt 250 de dosare pentru ajutor social și pentru plata cărora trebuie, lunar, 270 de milioane de lei. „Nici nu știu ce urgență să aleg. Sînt drumurile județene și comunale, școlile trebuie reparate urgent, copiii care termină clasa a VIII-a nu au un mijloc de transport să ajungă la școala de arte și meserii din Răchitoasa, oamnii care își vor terenurile înapoi nu aduc acte și martori, avem sate izolate atît iarna, cît și vara, unde nici mașina pompierilor nu poate ajunge. Nu avem alimentare cu apă, canalizare și multe alte probleme. Bugetul abia ajunge să drămuim sărăcia și am înțeles că noi vom contribui cu zece procente. De unde să venim cu acești bani, cînd noi abia rezistăm? Este necesar și acest sistem, dar totul pînă la bani”, ne-a declarat Valentin Mîrzac, primarul din Colonești. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!