Actuala putere pare să cadă în aceeași inerție cu care a „luptat” și PSD împotriva jafului din pădurile băcăuane. După ce, în toamna anului trecut, secretarul de stat Vasile Lupu lăsa să ajungă în presă un megaraport rezultat în urma unui control pe Valea Muntelui, în care propunea ca măsuri sesizarea instanțelor în privința Comisiilor locale de aplicare a fondului funciar care făcuseră retrocedrile, dosare penale pentru mai mulți oficiali băcăuani, de la fostul prefect pînă la primari, dar și măsuri care ar fi trebuit luate de toate instituțiile cu atribuții de control din Bacău, acum s-a ales praful de toate acestea. Același Vasile Lupu se ascunde în spatele competențelor pe care le are fiecare instituție, precum și a independenței acestora de a lua decizii. Altfel spus, raportul care promitea o mică revoluție în privința defrișărilor masive din Bacău a fost îngropat în fel de fel de comisii și cercetări ale „organelor competente”. „Există un dosar la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și puteți cere de acolo informații privind stadiul dosarului, eu nu mă pot amesteca în actul de justiție. Erau măsuri pe care ar fi trebuit să le aplice și Prefectura Bacău, dar prefectul este independent, eu nu-l pot întreba ce a făcut. Trebuie să înțelegeți că fiecare instituție are competențele ei și eu nu mă pot duce să văd ce și cum au făcut pînă acum”, a încercat să rspundă Lupu ziariștilor care au insistat să afle rezultatele după controlul efectuat pe Valea Muntelui. Singura noutate în materie pare să fie aceea că cercetările trenează întrucît nu pot fi trași la răspundere membrii comisiilor locale de aplicare a Legilor fondului funciar. „Cu ocazia cercetărilor s-a descoperit că fostul prefect, Radu Cătălin Mardare, nu a emis ordine de numire a acestora ca membri ai comisiilor, și prin urmare nu prea pot fi trași la răspundere”, a menționat, în treacăt, Gheorghe Savu, directorul Direcției Silvice Bacău. Lucru care implică o nouă încurcătură juridică: sînt sau nu valabile hotărîrile emise de aceste comisii pe perioada în care au funcționat și au făcut retrocedări? N-a știut nimeni să ne răspundă.
Serviciile silvice, inexistente la proprietari, vor fi sistate
Vasile Lupu s-a dezlănțuit însă în promovarea unei legi care, după ce va fi promulgată de președintele Traian Băsescu, va face ordine în haosul care domenște în pădurile particulare. „Acolo unde sînt păduri aflate în litigiu vor fi sistate serviciile silvice asigurate fie de ocoalele silvice particulare, fie de ocoalele silvice de stat. Adică nu se vor mai face nici marcări pentru tăiere și nici nu se va mai asigura paza lor pînă nu se vor rezolva lururile în instanță”, ne-a spus Vasile Lupu care ar fi principalul scop al noii reglementări. El a precizat că în județul Bacău există pînă acum aproape 100 de astfel de cazuri în care titlurile de proprietate fie au fost revocate, fie au fost anulate. El nu a știut însă să ne spună despre ce suprafață de pădure este vorba în aceste 100 de cazuri, pentru că, „aici nu mai este treaba mea. Eu am această informare de la Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților și am cerut-o tocmai să vă dau un exemplu că lucrurile au început să se miște”. Oficialul bucureștean a trecut sub tăcere însă faptul că proprietarii de păduri nu se înghesuie sub nici o formă să încheie astfel de contracte cu ocoalele silvice, deși tarifele de prestare a serviciilor sînt afișate la toate sediile primăriilor, iar prețul este unul modic: în jur de nouă euro pe an pentru fiecare hectar de teren pe care proprietarii îl dau în paza sau chiar administrarea silvicultorilor.
La ce se referea raportul?
Raportul specifica faptul că, în județul Bacău, circa 13.000 de hectare de terenuri forestiere au fost puse în posesie fără temei legal pe baza unor legi controversate. Punerea în posesie s-a făcut pe baza Legii 1/2000, dar mai ales, pe baza Legii 400/2002. Acestea au permis împroprietărirea a mii de săteni de pe Valea Muntelui doar pe baza unor liste din 1945 în care erau trecuți cei care ar fi urmat să primescă terenuri agricole cu ocazia aplicării reformei agrare de după război. Deși aceste liste nu s-au materializat niciodată în titluri de proprietate, întrucît reforma nu s-a mai aplicat, în legislatura trecută, oficialitățile le-au luat drept bază legală de retrocedare și au făcut cadou mii de hectare de pădure muntenilor băcăuani. Inspectorii au indicat în raport drept moment semnificativ al împroprietăririlor data de 18 iulie 2002, cînd autoritățile județene și locale au avut o întîlnire la primăria Agăș, la scurt timp după intrarea în vigoare a Legii nr. 400/2002. „După această ședință s-a trecut în mod accelerat la reconstituirea și validarea de terenuri forestiere cu invocarea prevederilor Legii nr. 400/2002 și pe baza listelor definitive de împroprietărire întocmite în anul 1945”, se spune în raport. în timpul controlului au fost găsite nereguli referitoare la modul de solicitare a terenurilor forestiere, la vocația succesorală a solicitanților, la stabilirea identității autorilor, existînd dubii chiar privind autenticitatea semnăturilor din cereri, declarații sau procesele verbale de punere în posesie. „în ceea ce privește comisia județeană, aceasta a validat cererile comisiilor comunale bazate pe listele nominale din 1945 și a emis hotărîri de stabilire a amplasamentelor, procedură neprevăzută de legile fondului funciar. Mai mult, a emis hotărîri de schimbare a amplasamentelor, contrazicîndu-și hotărîrile inițiale privind așa-zisa reconstituire a amplasamentelor. Toate aceste schimbări au fost orientate spre amplasamente cu acces de-a lungul drumurilor auto forestiere și în trupuri de pădure matură, cu arborete valoros”, se mai arăta în raportul care număra peste 50 de pagini. (Mirela ROMANEȚ)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.