• profesorii, educatorii și învățătorii riscă și-și piardă locurile de muncă din cauza scăderii populației școlare
Reducerea constantă a numărul de elevi care frecventează unitățile de învățămînt a pus în alertă reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Statisticile sumbre în ce privește scăderea populației școlare în următorii ani au trezit la realizate responsabilii din învățămînt, care au ajuns la concluzia că pînă la șomaj în învățămînt nu mai sînt decît cîțiva ani. Și pentru ca profesorii să nu fie luați prin surprindere în momentul în care se vor trezi în mînă cu cartea de muncă, ministerul a pregătit un proiect de lege privind protecția socială în cazul concedierii individuale sau colective. Numai că sumele compensatorii propuse de minister spre a fi date profesorilor șomeri sînt ridicol de mici în comparație cu cele oferite minerilor sau siderurgiștilor.
Un profesor tînăr care va rămîne fără post va primi doar 18 milioane de lei, cu condiția să aibă totuși o vechime de cinci ani în învățămîntul preuniversitar. Ceva mai bine stau cadrele ddidactice cu vechime de peste 15 ani și gradul I, care vor ajunge la 65 de milioane de lei. Toate aceste plăți vor fi acordate doar profesorilor din învățămîntul de stat care au fost încadrați cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată și care au fost dați afară pentru că s-a desființat catedra sau unitatea de învățămînt în care lucrau. Pentru a beneficia de plățile compensatorii, un profesor trebuie să aibă o vechime în învățămînt de minimum doi ani, realizată în ultimii patru ani înaintea aplicării măsurii de concediere. În cazul concedierii masive, cadrele didactice vor fi despăgubite cu șase salarii nete dacă au o vechime cuprinsă între 5 și 10 ani, nouă salarii nete pentru cei cu o vechime între 10 și 15 ani, și 12 salarii nete, pentru angajații din învățămînt cu peste 15 ani vechime.
Cuantumul salariilor compensatorii promise dascălilor care vor deveni șomeri sînt derizorii și arată, o dată în plus, că dascălii din România sînt printre ultimele categorii sociale de pe lista de priorități a guvernanților. De exemplu, persoanele care au lucrat în industria de apărare au primit 38 de salarii ca plăți compensatorii. În 1998, disponibilizaților din armată le-au revenit cîte 20 de salarii nete pe economie. În urmă cu cîțiva ani, minerilor li s-au acordat între 17 și 25 de salarii compensatorii. Spre exemplu, un miner disponibilizat a ajuns să primească de la stat 150 de milioane de lei.
Șefii învățămîntului băcăuan spun că, cel puțin deocamdată, în județul Bacău nu se pune problema șomajului, pentru că mai există catedre vacante, dar peste cîțiva ani nu este exclus ca cei care îndrumă acum copiii să-și caute loc de muncă în alte domenii. „Nu este exclus ca în următorii ani să ne comfruntăm cu situații în care să nu le mai putem asigura posturi cadrelor didactice”, afirmă Ghiorghi Iorga, inspectorul școlar general al ISJ Bacău.
Potrivit inspectorilor de la personal, cel mai mare pericol de șomaj îi paște pe profesorii de limba și literatura română și limbi străine de gimnaziu, precum și pe cei care predau matematica. „La liceu sînt probleme în ce privește constituirea catedrelor din cauza schimbării ariei curriculare. Mai exact, la unele discipline au fost introduse ore, la altele au fost reduse serios orele la o clasă. În învățămîntul gimnazial, problemele în ce privește posturile cadrelor didactice au apărut din cauza scăderii numărului de elevi. ȘI în învățămîntul preșcolar și primar dispar catedre, dar aici se realizează un echilibru prin ieșirile la pensie sau renunțările la titulatură”, a precizat Ionel Ardeleanu, inspector de personal la ISJ Bacău.
Numai în acest an, ISJ a dat la restrîngere 120 de catedre ale cadrelor didactice titulare, acesta fiind cel mai mare număr de dispariții de posturi din învățămîntul băcăuan al ultimilor ani. Potrivit statisticilor ISJ, în județul Bacău frecventează școala peste 135 de mii de elevi, care sînt îndrumați de aproape 8900 de profesori, educatori și învățători. Alte aproximativ 3.000 de persoane lucrează în învățămînt ca personal auxiliar. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns