Istorie și contemporaneitate

Ceangăii – din nou, subiect fierbinte

Obsesia maghiaro-udemeristă indusă în opinia publică românească sub denumirea de „ceangăii din Moldova” concentrează – timp de două zile (1 – 2 iunie a.c.) atenția tuturor celor interesați de fenomen prin dezbaterile programate să aibă loc în cadrul conferinței științifice internaționale inițiată de Fundația Teleki Laszlo din Ungaria și sponsorizată de ministerul maghiar al Culturii. Manifestarea reunește (lîngă municipiul Bacău, la complexul hotelier Măgura Verde), cercetători și specialiști în domeniu din ambele țări – România (din zonele geografice Cluj-Napoca, Iași, Miercurea-Ciuc, București, Deva, Pustiana, Săbăoani, Gioseni, Cleja) și Ungaria, cît și fețe bisericești sau simpli credincioși romano-catolici. Referatele științifice și discuțiile pe marginea fenomenului sus-amintit vor aborda aspecte privind: Moștenirea lingvistică; Biserica în schimbare – societatea în schimbare; Cercetări privind ceangăii și manifestarea cunoașterii; Educația – ca socializare culturală; Puncte de vedere privind originea; Puncte de vedere despre patrimoniul material; Modificări în conștiința identității sociale; Autocunoaștere – despre societate… între coorganizatori întîlnim Liga Pro Europa – din Tg. Mureș, Asociația etnografică Kriza Janos – din Cluj-Napoca și Asociația Maghiarilor Ceangăi din Moldova-Bacău. Genericul manifestării: Moștenire periclitată, Culturi periclitate.
Așadar, observatorul echidistant ar putea deduce că populația de origine ceangăiască din această parte a țării – Bacăul – s-ar afla într-un mare și iminent pericol în ce privește perspectiva identității sale etnice, drept pentru care are nevoie de o protecție istorico-legală spre a se menține în cadrul său social. Fără a apela la argumentele de ordin științific la care oricare dintre noi are liber acces spre a-și lămuri originile, evoluția, apartenența și statutul acestei etnii, este locul să spunem că problema în cauză a fost demult lămurită pentru cei care acceptă adevărurile indubitabile ale istoricilor. Să trecem, însă, peste acest detaliu și să rămînem în contextul conferinței științifice internaționale de la hotelul Măgura Verde. Vom constata, în primul rînd, absența cvasitotală a oficialităților locale și județene: reprezentanții Prefecturii, Consiliului Județean, Primăriei Bacău, dar și cei ai Direcției județene pentru Cultură și Patrimoniu Național, Muzeului județean de Istorie, Arhivelor Naționale. Vor fi prezenți, însă (conform desfășurătorului manifestării) numeroși invitați din Ungaria: Csanad Bodo (Budapesta), Attila Papp-Szilvia Nemeth (Budapesta), Anna Borbely (Budapesta), Janos Pusztay (Szombothely), Ferencs Pozsony și Laszlo Dioszegi (Budapesta), dar și Meinolf Arens (Munchen), Robert Pogar (Veneția), Chris Davis (Londra), Josef Maresch (Austria), Veronika Lajos, Laura Iancu și alții. O selecție a temelor de dezbateri propuse este la fel de edificatoare: Limba maghiară în Moldova de azi, Politica maghiară cu privire la folosirea limbilor și posibilităților proiectelor lingvistice în Moldova, Egalitate de șanse – modele aplicate în Ungaria, Starea bilingvismnului la românii din Ungaria, Ceangăii în recomandările Comitetului Consultativ al Convenției-Cadru, Școlarizarea ceangăilor moldoveni în secuime – consecințe și efecte sociale, Proiecte de integrare ale ceangăilor moldoveni în Ungaria ș.a.
Fără a pune în discuție dreptul fundamental al fiecăruia – simplu cetățean, cercetăror, specialist, politician – de a se implica în chestiuni majore, precum cea a definirii și clarificării pe baze științifice a originii și apartenenței etnice a ceangăilor – cred că nu putem rămîne indiferenți la acele aspecte deja semnalate în legătură cu conferința la care ne referim: cvasiignorarea autorităților locale și județene, tendința spre un relativ anonimat (nu apar ca invitați nici un ziarist, nici o publicație și nu este prevăzută nici o conferință de presă), absența din program a unor teme privind legitimitatea istorică, poziția ceangăilor moldoveni – oameni simpli – vizavi de apartenența lor etnică și viitorul care îi privește în mod direct. Așteptăm dezbaterile și concluziile forumului pentru a ne formula, la rîndul nostru, anumite puncte de vedere. Pînă atunci, însă, le dorim participanților la Conferință să deceleze adevărurile acestui fierbinte subiect în contextul și pe baza argumentelor istorice, respectiv al adevărurilor obiective ce trebuie să susțină fiecare demers științific și politic, indiferent de natura lui. (Florin DUNĂREANU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!