Boala lungă, moarte sigură

Eduard ADAM

Cam așa s-ar traduce se întîmplă astăzi la Rafo. Și nu doar la Rafo, ci și la Carom și, în general, pe toată platforma chimică din Onești. Activitatea întregii platforme, trebuie s-o recunoaștem, a fost, guvernări la rînd, piatră de moară de gîtul autorităților. Indiferent cine s-a aflat la putere, toți s-au ferit, însă, să facă o dată pentru totdeauna curățenie acolo. Primele semnale că treaba scîrțîia rău la Onești au apărut de multă vreme, însă nimeni nu și-a asumat riscul acesta. Toți politicienii aflați la guvernare au preferat să țină treaba în stand by și să-i lase pe cei care le vor urma să rezolve problemele. în fapt, n-au vrut tensiuni sociale înainte de alegeri. Iar cînd au simțit că-i rost de închis vreo uzină sau vreun combinat, au făcut pe dracu-n patru și le-au salvat de la pieire. în mod parșiv, nu vă imaginați că s-a gîndit cineva la viitorul muncitorilor și al familiilor lor. Sau, mă rog, eu unul nu cred povestea asta. Politicienii, indiferent de culoarea lor, s-au gîndit mai degrabă că de acolo le vor veni voturi. Și s-au dus în mijlocul salariaților și le-au spus cît de mult bine le-au făcut prin faptul că le păstrează în continuare locurile de muncă, fapt care le asigură un viitor mai bun și mai sigur.

Povești de adormit copiii. Să fim serioși! La Rafo, Carom și celelalte societăți de la Onești, nimeni nu s-a gîndit să facă o treabă sănătoasă. Iar astăzi se vede cel mai bine acest lucru. Pentru că alții doar și-au tras bani de-acolo, acum, cei care vor să facă realmente ceva, se trezesc cu uși trîntite în nas din partea AVAS și cu amenințări că, oricum ar fi situația financiară a societății „x” sau „y”, ea se va închide. Așa cum spuneam, toți au încercat să sugă firmele respective de bani, să-și umple bine de tot buzunarele, iar în urma lor, Dumnezeu cu mila! Se vede astăzi că strategii nu prea au existat, că totul a fost făcut pompieristic, haotic. Iar jafurile despre care s-a tot vorbit au fost „ajutate” de instituțiile statului, conduse, nu-i așa, și ele, tot de oameni numiți politic. Care, mai pe față sau mai voalat, au servit interese. N-are rost să ne-ascundem după deget. Au făcut-o autoritățile județului și cele centrale atîta amar de vreme, și iată unde-am ajuns. Muncitorii pleacă în șomaj cu sutele, iar patronii, cei care au devalizat totul, au scăpat basma curată, fiindcă justiția nu și-a făcut treaba. N-a vrut sau n-a putut.

Mai trebuie spus însă un lucru. Și muncitorii de la firmele amintite au partea lor de vină. Să nu uităm că, ani buni, cît timp le-a fost călduț, în ciuda zecilor și sutelor de articole din presă despre tunurile pe care le dădeau patronii firmelor de pe platforma oneșteană, muncitorii, prin liderii sindicali, nu s-au interesat să vadă ce se întîmplă în firmele la care lucrau. Era, pînă la urmă, și viitorul lor în joc. Au tăcut, însă, convinși că hoțiile și matrapazlîcurile vor merge la infinit. Unii dintre salariați, să ne aducem aminte, erau în stare să-i linșeze pe jurnaliștii care spuneau ceva rău despre patronii lor, pe cei care aveau îndrăzneala să scoată la lumină afacerile necurate cu petrol, trucuri folosite pentru tot felul de afaceri ilicite. Astăzi, însă, aceeași muncitori recunosc că au fost mințiți, că patronii lor și-au văzut doar propriul interes, iar pe salariați i-au dus de nas cu zîmbetul pe buze. Așa e, numai că mintea de pe urmă a românului, cum zice proverbul, în cazul lor nu mai ajută la mare lucru.u „y”, ea se va închide. Așa cum spuneam, toți au încercat să sugă firmele respective

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!