Starea de vegetație a culturilor agricole este bună

Anul 2006 se anunță de excepție pentru sfecla de zahăr

Pînă la începutul verii astronomice mai sînt doar două săptămîni. Ne află, deci, la sfîrșitul campaniei agricole de primăvară, întîrziată de condițiile atmosferice, de anotimpul ploios. Specialiștii spun că, de aici încolo, sînt oarece riscuri cu privire la însămînțări, în special la soiurile care există în zona noastră. Hibrizii sînt în pericol de maturitate deplină, și pot crea probleme la recoltare. Ce trebuie să facă bunul gospodar, în aceste condiții, ce îl așteaptă în acest an agricol și la producții putem spera în toamna care vine. La asemenea întebări și la altele am solicitat răspunsuri de la directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, Mihai Banu.

– Domnule director, am mai văzut, pe cîmpurile județului, oameni semănînd. Nu este, cumva prea tîrziu pentru o asemenea lucrare?
– Sîntem binișor intrați în luna iunie, iar recomandarea noastră este de a se opri însămînțările la speciile tradiționale: porumb, soia, floarea soarelui. Cei care mai seamănă pota face culturi pentru furaje. Pot fi continuate, însă, lucrările în legumicultură. Varza și alte culturi nu au nevoie de o perioadă lungă de vegetație. Important este să se lucreze pămîntul, iar acum, pe final de campanie de primăvară, putem arăta, cum am și prognozat, că vor rămîne necultivate 8 – 10% din suprafețe. Aceasta înseamnă circa 14.000 de hectare.

Un an normal pentru grîu și orz

– Sînt destui oameni care au îmbătrînit, alții care au plecat să-și facă traiul pe meleaguri mai bune. Cine să mai lucreze pămîntul, în mod tradițional.
– Sînt mai multe motive pentru care pămîntul nu se mai lucrează. în primul rînd, aici, la noi, e vorba de zone cu exces de umiditate, zone de pe Valea Siretului, în care nu se poate intra, zone în care mai există conflicte de natură juridică cu privire la proprietate, iar în alte zone producția nu mai poate fi reluată din lipsă de resurse financiare. Noi știm cît pămînt este afectat de excesul de umiditate, dar este greu să facem, în rest, diferențierea între cei care nu mai pot lucra pămîntul și cei care nu vor din anumite motive.
– Cîmpurile lucrate arată, în general, frumos, cu toate ploile care cad din abundență. Cum vede ochiul specialistului starea de vegetație a culturilor agricole?
– Ca stare de vegetație, cu excepția culturilor de toamnă, în special a rapiței, care au fost compromise, grîul, orzul nu probleme. Dar nu va fi un an excepțional pentru cultura cerealelor, pentru că plantele iernii vegetează, dar iarna trecută nu a fost favorabilă. Va fi un an normal, cu producții normale. Din punct de vedere fitosanitar, nu s-au semnalat boli, dăunători, atacuri masive. în general, marii fermieri previn aceste boli, fac tratamente, dar micul producător nu respectă tehnologia, însă nu ei fac piața. Porumbul are, deja, culturi bine înființate, cu densitate foarte bună, iar floarea soarelui la fel. Aș spune, însă, că este un de excepție pentru sfecla de zahăr. Dac producătorii vor reuși să combată buruienile, și majoritatea am văzut că se ocupă de întreținere, producția va fi foarte bună. Pe cele peste 881 de hectare de sfeclă (o suprafață de trei ori mai mare decît cea de anul trecut), vom avea, probabil, cea mai mare producție.

Să ne orientăm la culturile care se caută

– Va aduce și mai mulți bani producătorilor? Pentru că pînă la urmă asta așteaptă fiecare.
– Va fi și o producție foarte bănoasă. La decontarea sfeclei de zahăr, în 2005, s-a avut în vedere prețul de livrare al zahărului, la sfîrșitul campaniei, care a fost de 14.200 de lei vechi pe kilogram. Astăzi, la poarta fabricii, zahărul este 25.000 de lei kilogramul. Deci, cei care au cultivat sfeclă au două mari avantaje. Odată subvenția, care ajunge la 12.500 de lei pe hectar, și prețul foarte bun la livrare. Noi am lămurit lumea să pună mai multă sfeclă, pentru ca societatea austriacă Agrana să păstreze fabrica de la Roman pe zahăr din sfeclă, nu pe zahăr brut. Sînt convins că foarte multă lume se va îndrepta spre această cultură, pentru că prețul este bun, iar Agrana face și transportul sfeclei pe banii ei. Piața sfeclei de zahăr este sigură, iar în plus avem și cotă de zahăr de la Uniunea Europeană. Dacă am reuși măcar 5.000 de hectare să punem în județul Bacău, ar fi foarte bine. Cei din Vrancea ne roagă să vorbim cu Agrana să extindem cultura și la ei, fiind concurați puternic de producătorii din Bacău și Neamț. Cu ani în urmă, Agrana recolta pînă în Brăila. în Vrancea, s-a înlocuit mult sfecla de zahăr cu coriandrul, pentru că au găsit piață bună.
– Micul producător rămîne, însă, tot pe culturi de porumb.
– Trebuie și noi să-i obișnuim pe oameni să pună acele culturi care au piață. Să scoatem cultura asta tradițională, care se numește porumb, atîta vreme cît nu avem piață, dar nici ferme dezvoltate foarte bine. Nici animalele din ograda omului nu sînt performante, atîta vreme cît un porc are 30 la sută grăsime și mănîncă tot atîtea concentrate și porumb cît unul performant. O vacă slabă mănîncă la fel de mult ca una care dă 20 de liri de lapte. Dacă dezvoltăm zootehnia, atunci și porumbul va deveni o cultură importantă. Timpul ne va obliga, însă, să lucrăm întro anume direcție. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!