Superprofitul începe să încurajeze afacerile crescătorilor de chinchilla

Inginerul Gheorghe Berza crește de trei ani, în Tîrgu Ocna, chinchilla – animăluțe de blană aclimatizate în România doar în ultimii ani, dar a căror blană este la mare preț în Europa și în întreaga lume. Puțină lume a auzit, probabil, de așa-ceva, dar în țară numărul crescătorilor a început să crească, iar acum afacerea a trecut pe profit. Pe bani buni, pentru că dacă un asemenea animăluț îl costă pe crescător, în medie, 30.000 de lei vechi (de întreținut, se înțelge!), cîștigul pe seama lui este de 30 de ori mai mare și poate ajunge la 900.000 de lei.

Pe Gheorghe Berza l-am cunoscut acasă la el, acum mai bine de un an. Boier moldovean și la propriu și la figurat, cu aer de bonom, dar cu privire ageră, de vultur. L-am văzut, în Tîrgu Ocna, pe domeniul lui, care măsoară nu mai puțin de șase hectare și pe care poți vedea cam tot ce se poate găsi în curtea unui bun gospodar. Toate soiurile de pomi și arbuști, animale de casă și de companie, și, într-un sector special amenajat, mulțime de chinchilla. Cînd am intrat prima oară acolo am putut vedea, la odihnă (chinchilla este un animal nocturn) circa 200 de animăluțe. ânăuntru, în două camere, liniște ca în sanatoriu. în zeci de cuști, animăluțe cu înfățișare care aduce ba cu iepurele, ba cu veverița, ba cu șoarecii mari. „Sînt extrem de sensibile” – ne-a avertizat stăpînul – și am trecut prin fața lor ca la muzeu, cu răsuflarea tăiată și cu aparatele de fotografiat închise.

Afaceri pe o piață virgină

Gheorghe Berza s-a apucat de afacere în 2003. „Sînt zootehnist – spune el. în facultate am studiat mai ales animalele de blană, dar cel mai mult nutria. âmi plac, pentru că sînt frumoase și gingașe, ca orice animal cu blană, oricare ar fi el. De chinchilla am dat datorită dumneavoastră, a ziariștilor. Am citit într-o publicație despre cineva din Mureș care le creștea. L-am sunat și am și fost la el. Acum afacerea s-a extins, sînt destui care cresc chinchilla, dar piața e la început încă și cred că ar trebui încurajată, pentru că munca nu e chiar atît de grea pe lîngă satisfacțiile pe care le poți avea”. Gheorghe Berza a început treaba ca tot afaceristul: a cumpărat o familie de chinchilla, adică cinci femele și un mascul – conform normelor de „producție”. Investiția inițială nu a fost, pe vremea aceea, chiar simplă, dar nici o povară. „O familie de patru femele și un mascul – spune Berza – ajungea la 1.500 de euro, în care intrau cuștile necesare, lotul de hrană pentru o lună și nisipul pentru baia de nisip, care nu poate lipsi. Acum, însă, prețurile au devenit mai omenești, iar o familie a ajuns la 850 de euro. Cel puțin acesta este prețul nostru. Dar cîștigul a ajuns, la ora actuală, foarte atractiv. Pentru că dacă în medie cheltuiești, pe lună, 800.000 de lei, cu întreținerea animalelor, o blăniță argăsită se vinde cu aproape 50 de euro. Și piața e avidă, pentru că numai la un mantou de blană intră 120 – 150 de piei”. Piața blănurilor de chinchilla are și ea standardele ei de calitate, iar crescătorii luptă, acum, să obțină exemplare de excepție. Acestea sînt cele cu blana neagră-cărbune, însă nu sînt de lăsat nici cele albe sau crem, pentru că chinchilla este și animal de companie, iar aceste culori sînt cele mai căutate.

Visul de aur: ferma de 10.000 de chinchilla

A crește chinchilla înseamnă disciplină, nu glumă. Ca în armată. Curățenie, temperatură constantă, hrană cu program, dar și multă gingășie. La noi crescătorii încă nu-i pun probeleme pentru sacrificarea animalelor. Ei vînd „în rețea” animalele vii. Gheorghe Berza, care are acum 450 de chinchilla, spune că poate să și furnizeze material genetic, familii întregi de animale, dar și hrană pentru ele și chiar cuști pe rotile, fabricate în atelierul propriu. „Eu mă ocup acum, în principal, de calitatea blănii și, de asemenea, de greutatea animalelor, pentru că vrem să obținem blănuri cît mai închise la culoare – spune crescătorul. Sînt șase categorii de chinchilla standard ca aspect al blănii. Căutăm să obținem animale de 700 – 800 de grame la livrare, cu blănițe cît mai închise la culoare. Greutatea e importantă, mai ales la masculi, pentru că de regulă există un dimorfism, masculii fiind mai mici decît femelele. Dacă ei cresc mari, le pot stăpîni mai ușor. Iar un mascul mare cu o femelă pe măsură dau și produși mai buni. Obținem aceste calități numai prin încrucișarea controlată a animalelor”. Dar visul de aur al lui Gheorghe Berza este o fermă de 10.000 de animale, în care profitul ar echivala cu averea unui nabab. „E, desigur, greu de ajuns acolo, de unul singur – spune el. în asociere, însă, ar fi mult mai ușor. Eu m-am specializat, sînt și om de meserie și aș accepta chiar și doar să mă ocup să administrez o asemenea fermă”. Pentru ea ar avea nevoie de pămînt, pe care îl și are, de ceva construcții și de animale de reproducție.

Crescătoria de la bloc

Gheorghe Berza spune că piața blănurilor de chinchilla are, la noi, locuri destule. „Nici nu-i greu de început o mică afacere în domeniu – precizează el. în primul rînd, nu e nevoie de spațiu mult, pentru cîteva familii de chinchilla și, în plus, acestea nu fac mizerie și nu au miros specific. Pot fi crescute, efectiv, la bloc, într-o cameră. Eu pot asigura preluarea animalelor, ca și materialul genetic. Mai nou, am un atelier în care construiesc cuști pe talaș sau pe nisip. Sînt cuști din plasă de sîrmă de doi milimetri. Le putem pune și pe suporți pe rotile, pentru a fi mișcate mai ușor dintr-un loc în altul, astfel încît să se poate face mai ușor curățenie în crescătorie. Curățenia și dezinfecția sînt condiția esențială. Camera în care cresc animalele mai trebuie să fie lipsită de curenți de aer, de zgomote bruște, pentru că animalele gestante pot avorta instantaneu, iar temperatura camerei trebuie să fie cuprinsă în intervalul 12 – 18 grade Celsius. în timpul iernii se poate coborî la cinci grade.

Din libertatea Anzilor, în cuștile crescătorilor

Chinchilla trăiește, în sălbăticie, în Peru, Chile, Bolivia, și în Anzii sud-americani, la o altitudine de circa 3.000 de metri, în condiții climaterice deosebit de aspre, pe un sol pietros, cu vegetație foarte săracă. Ziua stau ascunse în vizuini, ieșind pe înserat pentru a se hrăni cu vegetație și semințe. Pe solul arid, beau doar picăturile de rouă de dimineață apărute prin diferențele mari de temperatură între zi și noapte. în asemenea condiții, în care nici dușmani mulți nu are, chinchilla este un animal foarte rezistent. „în cușcă – spune Gheorghe Berza – treaba se schimbă. Alte condiții cere animalul captiv. Dar noi le asigurăm, iar la 111 zile, în medie, pot avea de la fiecare femelă de la unul la patru pui. în cazuri mai rare, însă, ai și cinci pui, cum tocmai ni s-a întîmplat cu o femelă, iar extrem de rar șase pui. Chinchilla trăiește aproximativ 10 – 15 ani (unele pot depăși chiar 20) și cîntărește 500 – 600 de grame. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!