Stațiunea Slănic Moldova nu intră în grațiile guvernului

Administrator

Lista subprogramelor de investiții în turism, precum și finanțarea acestora în anul 2006 din bugetul Ministerului Transporturilor prin Autoritatea Națională pentru Turism nu include stațiunea Slănic Moldova la nici unul dintre capitole. Nici în subprogramul „Schi în România”, unde proiectul pîrtiei de schi de la Slănic a fost inclus, anul trecut, dar retras ulterior în favoarea unui proiect similar din județul Neamț, nici la altele. Pîrtia de schi a fost agreată din nou, în acest an, ca proiect, dar nu cu finanțare în 2006. Asemenea pîrtii vor fi făcute în Poiana Brașov și Predeal, Pasul Valcan – Vulcan Parîng-Petroșani și Straja – Lupeni (județul Hunedoara), Cavnic, Izvoarele și Mogoșa (județul Maramureș), Azuga, Bușteni și Sinaia (județul Prahova) și Cîmpulung Moldovenesc (județul Suceava). Subprogramul „Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă” se referă, în acest an, doar la nouă zone, nu și a munților Nemira, „Dezvoltarea echilibrată și integrată a stațiunilor turistice balneoclimaterice” doar la șase stațiuni (Băile Felix, Covasna, Praid și Tușnad, Sovata, Ocna Sibiului, Băile Govora și Călimănești – Căciulata și Olănești, pentru îmbunătățirea infrastructurii generale și specifice turismului de aici (program de lucrări de recondiționare a captării, transportului și distribuției apei minerale, realizarea de noi foraje pentru captarea surselor suplimentare de ape minerale, modernizarea salinelor incluse în proiect și amenajarea de noi trasee turistice în stațiuni și împrejurimi), de care are mare nevoie și Slănicul Moldovei.
Programul general de dezvoltare a zonelor turistice cuprinde măsuri pentru 22 de județe ale țării, cele mai apropiate de județul Bacău fiind zona Bran – Moeciu (județul Brașov), zona Borsec – Harghita-Băi – Izvorul Mureșului (județul Harghita), Lăpușna – Sovata, (județul Mureș), zona Broșteni – Cîmpulung Moldovenesc – Crucea – Gura Humorului – Vatra Dornei (județul Suceava) etc.

O stațiune abandonată

Stațiunea Slănic Moldova a rămas, de mai mulți ani, codașa stațiunilor de gen din România, după ce privatizarea principalei societăți, „Perla Moldovei”, a oprit orice alte investiții în infrastructura turistică a stațiunii. Astfel, izvoarele cu ape minerale nu mai sînț acum, o atracție ca în anii precedenți, vilele cele mai bune au fost privatizate și introduse într-un circuit aproape inaccesibil publicului larg, iar investițiile în cele mai importante obiective au fost uitate. După izvoarele minerale și cadrul natural, atracția Slănicului era Cazinoul, care a rămas, însă, neutilizat la adevărata lui valoare de 16 ani. Comparată ani la rînd cu celebra stațiune Karlovi Vary, Slănic Moldova este, în prezenț o stațiune inabordabilă, la cheremul unor investitori privați care au promis ceea ce nu s-a văzut aici niciodată. Pîrtia de schi ar fi atracția numărul unu așteptată pentru ca alte investiții specifice să apară pe agenda de interese ale altor oameni cu bani. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.