Jale mare în haltele CFR din județ

Administrator

Dacă vreți să ajungeți de la Racova, Șerbești, Fărăoani sau Costișa la Bacău, vă rămîne doar să vă urcați în primul tren personal care oprește și să-l căutați pe șeful acestuia, dacă doriți să vă procurați tichet de călătorie. Să nu vă îndreptați privirea căutătoare spre fostele case de bilete din haltă, pentru că nu mai există. Aceasta, deoarece dintre cele peste 20 de halte cîte sînt incluse pe harta CFR Bacău, doar cîteva mai sînt funcționale. „Stațiile unde se vînd bilete sînt Sascut, Orbeni, Răcăciuni, Galbeni, Secuieni-Roman, Podoleni, la care se adaugă cele de la Buhuși, Piatra Neamț, Roznov, Roman și Bicaz. La restul haltelor, care nu au case de bilete, călătorii sînt obligați să apeleze la conductorul de tren să solicite bilete. Atunci li se va elibera bilet la tarif de casă. Dacă nu se adresează conductorului, călătorii vor fi taxați la tarif de tren, mai mare decît cel de casă”, ne-a explicat Horațiu Popescu, șef stație călători la Gara Bacău.
Multe dintre halte au devenit istorie: Fărăoani, Siret, Racova, Lespezi, Șerbești, Trifești, Costișa și lista poate continua. „Au fost restructurări de personal, iar clădirile în care funcționau vînzătorii de bilete sînt în patrimoniu altei societăți (CFR Infrastructură – n.r.)”, ne-a mai spus șeful stației călători Bacău. „Pentru spațiile necesare caselor de bilete plăteam lunar o chirie, iar numărul biletelor vîndute nu se ridica la nivelul salariului unui casier plus celelalte cheltuieli”, a mai explicat directorul Popescu. Prin urmare, băcăuanilor din mediu rural care preferă siguranța circulației cu trenul în dauna mașinilor nu le rămîne decît să caute bilete la Poștă sau la vînzătorii ambulanți din comună.
„CFR Călători a venit cu o ofertă pentru alți distribuitori de bilete, existînd un protocol cu Poșta Română, să vîndă bilete la țară”, a mai precizat Popescu. S-au încercat și alte forme de atragere a persoanelor din mediu rural, oferindu-se comisioane serioase pentru vînzarea biletelor. „Se oferă comision de zece la sută celor care vînd bilete CFR, mai ales celor care au crîșme în zona gărilor, însă nu s-au arătat prea mulți curioși. A fost unul la halta Costișa, dar a renunțat”, a mai zis directorul Popescu.
Lipsite de vînzători de bilete, haltele din județul Bacău au rămas ale nimănui. Cu toate că arată asemeni unor monumente istorice, cei de la CFR Infrastructură ne-au dat asigurări că problema lor se va rezolva. „Haltele CFR, obiective aflate în patrimoniul privat al CNCF CFR SA, sînt incluse într-o strategie pentru valorificare, prin închiriere sau prin orice alt mijloc care poate aduce venituri companiei”, se arată în comunicatul remis redacției de Biroul de Presă CFR SA. Cum și cînd se vor valorifica? Nu ni s-a comunicat nimic. Cert este că cei de la CFR Infrastructură n-au uitat să precizeze că „persoanele care vor să călătorească cu trenul și au ca punct de îmbarcare una dintre haltele care nu mai au case de bilete, își vor putea cumpăra tichetul la urcarea în tren”. (Ionuț BARBU)tă în comunicatul remis redacției de

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.