Toaletă de peste un miliard la o școală din Podu Turcului

Toaletele școlilor din Podu Turcului par, după toate aparențele, cele mai scumpe școli din județul Bacău. Asta, pentru că ele costă între 300 de milioane de lei, cele direct pe pămînt, și peste un miliard de lei, cele construite în clădirea instituției, așa cum este cea de la Școala generală nr.1. Toaleta școlii a fost construită în cursul anului 2004, iar grosul banilor, 800 de milioane de lei, au fost achitați în cursul anului 2004, la doar două luni de la alegerile locale. Toată lumea dă din umeri și spune ba că lucrarea a meritat banii cu vîrf și îndesat, ba că proiectele au fost aprobate pe vremea „foștilor”, ba că trebuie verificate actele care sînt încuiate în biroul secretarului care este internat în spital, ba că nu-i momentul pentru asemenea verificări, întrucît acum sînt examene de capacitate.

La Școala generală nr.1 am intrat la toaletă folosind o stratagemă. Am apelat la înțelegerea unei doamne care spăla o farfuriuță în fața școlii, după ce am reclamat necesități fiziologice stringente. ânțelegătoare, femeia mi-a dat voie la toaletă, ba chiar s-a scuzat că nu este curățenie, așa cum și-ar fi dorit, pentru că se făcea igienizare în școală. Am asigurat-o că nu mă interesează acest aspect și am intrat în toaletă. încăperea este împărțită în două, o parte pentru fete și alta pentru băieți. Un spațiu comun asigură igiena mîinilor la trei chiuvete. Gresie și faianță plăcute la culoare, cîteva cabine de toaletă moderne, trei pisoare, și cam atît. Fac cîteva fotografii și întreb apoi de conducerea școlii. Aflu că este la o altă școală, de unde se coordonează examenele de capacitate. Nici acolo însă nu am prea multe șanse de a sta de vorbă cu cineva. Secretara liceului din localitate, cel care îndeplinește și atribuțiile de centru bugetar, ne spune, amabilă, dar fîstîcită, că domnul director este plecat la Bacău, unde este supraveghetor la examen și că arhiva cu astfel de documente se află la etaj, iar acolo nu avem acces pentru că se desfășoară examene.

Toaleta de la școala din Sîrbi, mai scumpă decît o casă pentru sinistrați

Am ajuns și în satul Sîrbi, acolo unde aveam informații că tot în 2004 s-ar fi construit acolo o toaletă în curtea școlii, pentru care s-ar fi plătit 650 de milioane de lei. Plecăm înspre Sîrbi nu prea convinși că acest lucru s-ar putea adeveri. Ajungem la școală, iar o bătrînă ne arată celebra toaletă. Ne confirmă că a fost construită cu bani mulți, anul trecut, „cam cît o casă”, și că din banii aceia s-a mai făcut cîte ceva și prin școala veche. Pe un delușor se vedea o construcție de doi metri lungime și de 1,5 lățime, cu trei intrări înguste, fără ușă și o a patra încuiată. O vecină în gumari se oferă să ni-l aducă pe omul de serviciu să stăm de vorbă cu el, „că tocma’ s-a dus să repare o țeavă care spart mai la deal”. âi mulțumesc pentru efort și mă întorc la primărie. Cel care îmi confirmă informația despre sumele imense privind toaletele este chiar primarul Cezar Forcoș. El spune că din bugetul local au fost alocate cîteva sute de milioane de lei pentru școlile din Sîrbi și Căbești, dar nu doar pentru toalete, ci și pentru alte reparații importante de la cele două unități școlare. „S-au dat 650 de milioane de lei pentru cele două școli. La cea din Sîrbi s-au făcut reparații la acoperiș și s-a scos parchetul din clase, care era ondulat și s-a turnat șapă. La școala din Căbești s-a făcut și gard, deci banii nu s-au dat doar pentru toalete”, a încercat primarul să justifice inițial modul în care s-au cheltuit banii comunei. Mai apoi, cînd am cerut și acte sau devize de lucrări primarul ne-a îndrumat să mergem la centrul bugetar, unde se află toată documentația. „Noi am dat doar banii, dar ei i-au împărțit unde și cum au crezut de cuviință. Nouă, cînd au cerut și consilierii să vadă pe ce s-au cheltuit banii, ne-au adus dosarele originale și le-am dat înapoi”, povestește primarul despre modul în care s-ar fi dat socoteală aleșilor pentru banii pe care i-au dat cu generozitate la școlile din comună.

Cireașa de pe tort: veceul de 1,3 miliarde de lei

Tot primarul a fost cel care a confirmat și suma imensă care s-ar fi alocat pentru construcția unul WC la Școala generală nr.1. Incinta, vizitată chiar la începutul documentării, nu a făcut în nici un fel vreo impresie deosebită. L-am întrebat pe primar cum de s-a ajuns în situația ca o toaletă să coste cît o casă mai răsărită. Comparația nu este deloc deplasată, dacă ne gîndim că pentru casele sinistraților, de exemplu, s-au alocat între 200 și 300 de milioane de lei. „Consiliul local a achitat pentru această toaletă 800 de milioane de lei constructorului, a cărui firmă, să fiu sincer, nu știu cum se numește. Banii s-au alocat în ședință de Consiliu local, la doar două luni după alegeri, pe un proiect aprobat în fosta legislatură, construcția era gata, așa că… Nu știu despre restul de bani, noi atîta am dat. Din cîte am auzit, din fondurile proprii ale școlii s-ar mai fi alocat pentru această lucrare încă vreo 4-500 de milioane de lei, dar trebuie să vă duceți să vedeți documentele la ei”, ne-a recomandat primarul din ce în ce mai încurcat de avalanșa de întrebări care aveau toate ca țintă toaletele școlilor din Podu Turcului. Ne-a explicat că documentele pe care le deține primăria nu ni le poate arăta, întrucît se află în biroul secretarului. Biroul era însă încuiat, pentru că secretarul, care este bolnav cronic, a făcut o criză și se internase cu o zi înainte la un spital din Iași. Cu greu am reușit să aflăm numele societății care a făcut lucrarea de la una dintre școli. Primarul, deși comunitatea alocase sume imense pentru aceste investiții în toaletele elevilor, nu știa decît cum îi cheamă pe patroni. „Pe cel de la școala din centrul comunei îl cheamă Dan Pătrășcanu, iar pe cel care a făcut lucrări la la Sîrbi și Căbești îl cheamă Eugen Popa”, a spus primarul, fără prea multă tragere de inimă. Avea și motive, mai ales în ceea ce-l privește pe Dan Pătrășcanu.

Toaleta de 1,3 miliarde de lei a fost construită de soțul contabilei școlii

Direcționarea acestor sume imense de bani spre construcția unor toalete la școli capătă însă alt înțeles dacă spunem că toaleta Școlii nr.1 a fost construită de o firmă care îi aparține soțului contabilei școlii. De altfel, contabila în cauză, Gabriela Pătrășcanu, a recunoscut acest lucru și nu i s-a părut nimic deplasat ca soțul ei să participe la o licitație la școala la care lucra chiar ea. „Este adevărat, firma Don Trust Invest îi aparține soțului meu, Dan Pătrășcanu. Dar eu sînt de doi ani în concediu de creștere al copilului și nu am fost în comisia de licitație, așa că nu era nici o incompatibilitate. Proiectul a costat 800 de milioane de lei și s-au făcut lucrări de construcție a fundației, lucrări de rezistență, s-a pus instalație electrică și de căldură, s-a făcut și racordarea la apă. Oricum, au mai fost controale pe tema asta și s-au luat copii și după licitație și după facturi”, ne-a spus Gabriela Pătrășcanu suprinzător de multe despre construcție și lucrările facturate în condițiile în care cel care se ocupa de afacere era soțul, iar facturile, fiind în concediu de creștere a copilului, nu treceau prin mîinile ei. în ceea ce-l privește pe directorul centrului bugetar școlar, acesta nu a făcut prea multe în convorbirea telefonică pe care am avut-o cu el, decît să aproape aproape toate întrebările noastre cu privire la această afacere. „Da…, da…, ei, nu-i chiar așa, cine v-a mai spus și despre asta?”, a răspuns omul care și-a pus semnătura pe ordinele de plată cu care s-au achitat sutele de milioane ale soțului contabilei. „A fost un proiect aprobat și de consilierii locali, banii s-au dat cînd a fost recepționată lucrarea, da…., ce să vă spun? Cred că exagerați că avem cele mai scumpe toalete din țară, fiindcă nu-i așa. E drept, s-ar putea ca și pentru cele două din satele Căbești și Sîrbi să se fi dat cîteva sute de milioane de lei. Dar s-au mai făcut și alte lucrări acolo nu numai toaletele. Nu pot să vă spun acum pe de rost, pentru că eu nu sînt la școală, asist la examenul de capacitate, nu vreți să lăsăm să se liniștească treaba asta?”, ne-a spus Dumitru Țopa, directorul liceului din Podu Turcului, centrul bugetar prin care s-au rulat banii banii pe aceste investiții. Directorul aproape că a devenit incoerent în momentul în care l-am întrebat care este valoarea de patrimoniu a școlii și dacă nu cumva toaleta este mai scumpă decît școala în sine. „Nu cred că toaleta…, ă…, poate fi mai scumpă decît școala. Nu poate să coste… m-ați luat așa repede, trebuie să văd actele”, ne-a mai spus Dumitru Țopa. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!