Legile de pe timpul lui Cuza, mai bune decît cele de astăzi

Cîteva zeci de legi și acte normative aprobate cam de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza sînt în vigoare și astăzi și funcționează chiar foarte bine. O parte dintre ele au fost modificate parțial, pentru reactualizare, dar în rest ele sînt aplicabile și la fel de actuale ca la data adoptării lor. Avocații susțin cu toții că legile acestea vechi, dintre care unele de căpătîi, cum este cazul codurilor Civil și Comercial, sînt simple, pe înțelesul tuturor și nu suportă interpretări aproape deloc. Adică exact așa cum ar trebui să fie orice act normativ. Spre deosebire de cele din timpurile noastre, care odată adoptate au apoi nevoie de norme de aplicare, totdeauna mult mai stufoase și mai complicate deît legea în sine. Apoi apar modificări fie la lege, fie la normele de aplicare și tot așa, încît, nu mai înțelege nimeni nimic amalgamul de modificări la modificări.

Codul Civil, cel Comercial, Codul Familiei, Legea CEC-ului și a cea cambiei, Legea privind împărțelile judiciare, Legea cu privire la dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor și alte cîteva zeci de acte normative adoptate după anul 1865 sînt la fel de actuale și în zilele noastre. Ba chiar își fac efectele cu vîrf și îndesat pentru părțile care le invocă în fața judecătorilor. Avocații spun că abia așa se poate observa eficiența unei legi, care a fost elaborată pentru societate și nu pentru un individ sau pentru un grup, așa cum sînt multe legi din zilele noastre. „Codul nostru civil este cel mai elocvent exemplu de lege care tece peste ani aproape neschimbat. El a fost adoptat prin 1865 și, de atunci, doar puține prevederi au fost modificate, dar principiile au rămas aceleași. Dacă ar fi să fac o apreciere despre aceste acte nromative, aș spune că ele funcționează aproape impecabil și în zilele noastre, pentru că aceia care le-au elaborat erau specialiști, iar legea funcționa pentru societate, nu pentru individ”, ne-a declarat avocatul Viorel Apostol. Opinia despre eficiența și simplitatea Codului Civil este susținută și de alți avocați, dintr-o generație mai tînără. „Cred și eu că dintre toate legile vechi adoptate în anii de după Cuza sau în perioada interbelică cel mai ilustrativ exemplu de act normativ eficient și viabil este cel al Codului Civil. Acesta se trage, dacă vreți, din dreptul roman. De acolo s-a inspirat Iustinian, mai apoi a fost codul lui Napoleon și, la doar cîțiva ani de la adoptarea Codului Civil în Franța, acesta a fost adoptat și la noi. Dar tot aici mai pot fi menționate și Legea CEC-ului, a cambiei, Codul Comercial din 1887 sau o parte din cel al Familiei. Cred că una dintre principalele trăsături ale acestor legi este aceea că elimină aproape total posiblitatea interpretării articolelor de lege în funcție de situație”, ne-a declarat avocatul Elena Băbușanu. „în opinia mea, Codul Civil va mai fi aplicabil în actuala formă încă mult timp de acum încolo. Nu ai ce instituții noi să mai introduci. Cred că doar la termeni ar trebui să se mai umble, să fie reactualizați, că sînt învechiți. în rest, actele normative în vigoare dinainte de Revoluție, dar mai ales cele dinainte de comunism, sînt bine concepute și nu lasă loc la interpretări, așa cum se întîmplă cu legile elaborate în zilele noastre”, a spus și avocatul Liviu Ghioc. „Tot la Codul Civil m-aș opri și eu ca exemplu de lege adoptată cu aproape 150 de ani în urmă. Nu cred că are nevoie de modificări, ci de completări, eventual cu prevederi legate de proprietate. în ceea ce privește legile de acum, le-aș caraceriza prin insuficiență, pentru că sînt destule cazuri de situații neacoperite de prevederile legale. Ca să nu mai vorbim de modificările la modificări care fac esențialul să se piardă pe drum”, ne-a spus și avocatul Iuliana Bogdan. în ceea ce privește legile din timpul comuniștilor, trebuie menționat că și de pe vremea aceea sînt încă suficient de multe normative în vigoare, dacă este să amintim de exemplu Legea nr. 2/1971, cu privire la organizarea administrativă a țării. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!