„stef4” – Podul din Căiuți este singurul din vremea lui Ștefan păstrat în țară
„stef5” – Dacă istoria ar fi fost alta, visul lui Ștefan ca Bacăul să devină curte domnească s-ar fi împlinit
Moștenirea lăsată de Ștefan cel Mare băcăuanilor
Două biserici, un pod unicat în țară, o curte domnească și multe legende sînt urmele pe care Ștefan cel Mare le-a lăsat moștenire băcăuanilor. „Nu există colț în această parte a Moldovei de care să nu fie legată măcar o legendă cu privire la Ștefan cel Mare”, a explicat profesorul Eugen Șendrea, specialist în probleme de patrimoniu. Voievodul, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în urmă cu 14 ani, va fi serbat mîine, 2 iulie, în întreaga țară, iar Bacăul are toate motivele de a-l celebra așa cum se cuvine.
Povestea vieții lui Ștefan cel Mare începe la Borzești, locul în care, conform tradiției, ar fi văzut lumina zilei. „Se spune că acela e locul copilăriei sale, iar părinții săi ar fi avut moșii și vii. Chiar dacă nu există documente scrise în acest sens, un sîmbure de adevăr trebuie să fie”, ne-a explicat profesorul Șendrea. La Borzești s-a ridicat o biserică. Mai precis, pe locul în care cel mai bun prieten al său din copilărie a fost spînzurat de tătari. Biserica, avînd hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită între 1493 – 1494, de Ștefan cel Mare și fiul său, Alexandru. Considerată monument istoric de valoare națională excepțională, biserica de la Borzești are catapeteasma din zid, iar interiorul a fost pictat pentru prima oară, în urmă cu doi ani, de pictorul Grigorie Popescu.
în municipiul Bacău se află ansamblul Curții Domnești, cel mai valoros și cunoscut obiectiv istoric din oraș. Această curte este alcătuită din casa domnească, turnul locuință și biserica Precista. Ea fost ridicată la sfîrșitul secolului al XV-lea, între 1482 și 1488, și reprezintă semnul inițiativei lui Ștefan de a face o nouă capitală a Moldovei, la Bacău. Din păcate, moartea subită a lui Alexandru Voievod a făcut ca ideea să cadă în uitare. S-au păstrat cîteva ruine și biserica „Precista”, construită între 1490 și 1491, care a fost renovată de mai multe ori de-a lungul secolelor.
Un alt monument reprezentativ din vremea lui Ștefan cel Mare se află la kilometru 24, pe drumul de la Onești la Adjud. Este podul lui Ștefan, „singurul din țară păstrat din vremea marelui voievod”, după cum a explicat profesorul Eugen Șendrea. „Pînă în 1970 existau două poduri din vremea mareului voievod: unul la Cotnari și unul la Gîrbovana (comuna Ștefan cel Mare). Este construit din piatră brută, avînd drept liant var hidraulic. A fost în folosință peste cinci veacuri, fiind reparat doar de cîteva ori. Caracteristicile tehnice sînt 14 metri lungime, 8 metri lățime, 11 metri înălțime și o deschidere a bolții de 5,8 metri”, ne-a explicat profesorul Șendrea.
Podul s-a aflat în circulație pînă în 1962, cînd s-a modernizat șoseauna Onești – Adjud. Este interesant că, „în anul 1976, cînd CFR a ridicat podul de cale ferată, aflat la cîțiva metri distanță, autoritatea feroviară și-a impus să păstreze podul ștefanian intact. Și a reușit”, a explicat profesorul Șendrea.
Din timpul lui Ștefan se spune că datează și mănăstirea monument istoric de la Runc, la 32 kilometri distanță de Bacău. Lăcaș cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, biserica a fost construită, conform tradiției orale, de către Ștefan cel Mare, după victoria împotriva lui Petru Aron, de la Gura Orbicului, din 1457. E drept, prima mențiune documentară apare consemnată la 1 aprilie 1695, dar tradiția rămîne tradiție.
în zonă se află și hanul Orbic, care, se spune că ar fi fost ridicat tot în timpul lui Ștefan. Lista obiectivelor istorice despre care se zice că ar fi aparținut Voievodului Ștefan cel Mare este mult mai lungă, însă, din păcate, lipsa documentelor și a mărturiilor scrise lasă mari semne de îndoială. „Din vremea sa datează și o masă din satul Secuieni, comuna Odobești. A mai existat și un pod la Pătrășcani, la Gura Văii, dar a fost distrus”, a mai precizat Eugen Șendrea. (Ionuț BARBU)
pe raster
Ștefan cel Mare, celebrat la Bacău
Voievodul Ștefan cel Mare și Sfînt va fi pomenit, conform tradiției, și
în municipiul Bacău. Asociația Culturală „Ștefan cel Mare” va
organiza pe 2 iulie, ora 12.30, un ceremonial religios cu depuneri
de coroane la Monumentul ecvestru al domnitorului, din centrul
orașului, cu prilejul împlinirii a 502 ani de la trecerea sa la cele
veșnice. (Ionuț BARBU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.