Sute de miliarde de lei îngropați în cișmele nefuncționale

Vechiul Guvern a vrut să dea o mînă de ajutor pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din mediul rural. De aceea, printr-un credit extern, a alocat bani pentru sistemele de apă din comune. De programul cu caracter social a beneficiat și județul nostru. Un număr de 13 comune au primit bani să pună la punct un sistem de alimentare cu apă, pe bază de cișmele stradale, la care lumea urma să se racordeze ulterior, individual. Investiția de sute de miliarde de lei s-a dovedit însă total ineficient, iar banii îngropați în pompe la care nu curge o picătură de apă. Pentru sistemul de apă, județului nostru i-au fost alocați nu mai puțin de 19 milioane de dolari, adică peste 500 de miliarde de lei vechi. Din acești bani urmau să se facă puțurile, stațiile de pompare și tratare, țevile și cișmelele. Pînă acum au fost recepționate șase sisteme de alimentare cu apă, la Nicolae Bălcescu, Sărata, Traian, Prăjești, Letea Veche și Mărgineni. Apa curge însă doar la cișmelele din Sărata. La restul au rămas seci încă de la recepționare. „Cișmelele funcționează, dar nu toate. Acum se lucrează la racordarea individuală. Prin hotărîre de Consiliul Local s-a stabilit un preț de 20.000 de lei pe metrul cub de apă, preț pe care trebuie să îl achite populația. Pînă acum sînt peste 200 de cereri de branșament”, ne-a declarat Cornelia Gireadă, director executiv la Consiliul Județean Bacău.

Condiții aberante

Programul a fost sortit eșecului încă de la început, din cauza impunerii unor condiții cel puțin ciudate. „Inițial, după recepția lucrărilor, apa de la cișmele nu putea fi băută timp de trei luni, perioadă în care se monitoriza și analiza calitatea apei. Era perioada de probe. Populația se putea branșa individual la sistemul de alimentare cu apă abia după șase luni, pentru că așa prevedea contractul. Ministerul Transporturilor și Construcțiilor a dat anul acesta o derogare prin care branșamentul se poate face imediat. în plus, pentru un sistem de alimentare cu apă, trebuie pus la punct și canalizarea”, a mai spus Cornelia Gireadă. La aceste probleme se adaugă altele, birocratice. Procesele verbale de recepționare a lucrărilor sînt semnate de primari, dar preluate de Consiliul Județean. Apoi, prin hotărîre a aleșilor județeni, trec în custodia primăriilor. Asta nu îi ajută însă cu nimic pe primari, pentru că apa consumată de săteni la cișmelele stradale trebuie plătită de la consiliile locale, pentru că oamenii nu pot fi puși la plată, neexistînd o racordare individuală și apometre care să stabilească exact consumul fiecăruia. Așa că, pînă populația se hotărăște să se branșeze, cișmelele au rămas nefuncționale. Iar oamenii își aduc apa acasă cu gălețile, tot de la fîntînile de unde au cărat o viață întreagă.

„Sistemul este mort de la început”

Pentru aceste cișmele s-au dat milioane de dolari. Primarii țipă acum că nu sînt bune de nimic. „La noi în comună nu merge o pompă. Constructorul s-a gîndit că iese mai ieftin dacă ne racordează la rețeaua de apă a municipiului Bacău. Așa că un sătean trebuie să plătească lunar pentru apă mai mult decît un locuitor dintr-un apartament. Am vrut să discutăm asupra prețului cu reprezentanții Primăriei Bacău, să luăm și noi apa la același preț cu ei, pentru ca facturile oamenilor să nu fie mari, dar nu am găsit nici o înțelegere. Așa că nu funcționează nici o pompă și nici nu știm care va fi soarta lor. Oamenii au vrut inițial să se branșeze, dar cum nu le-am putut spune un preț, au renunțat”, ne-a declarat Lucian Domnica, secertarul comunei Letea Veche. La Mărgineni, sitemul funcționeaz teoretic, dar practic apa nu curge la cișmele. „Sistemul de alimentare cu apă funcționează, dar nu îl putem folosi pentru că nu a fost preluat de primărie de la Consiliul Județean. Lucrările au fost recepționate anul trecut, dar au apărut cinci sau șase defecțiuni, scurgeri de apă și preluarea a fost amînată. Mai bine de jumătate din populația comunei, adică peste 4.000 de oameni, și-au arătat intenția de a se branșa individual”, ne-a declarat și Elena Daniela Mogoș, secretarul din Mărgineni. La Faroani, cișmelele trebuiau finalizate în mai, dar lucrarea s-a amînat și va mai dura peste o lună, deoarece nu s-au găsit puțuri cu apă potabilă.

Singura șansă este branșamentul individual

Singura soluție pentru ca aceste pompe să își dovedească utilitatea este ca populația să fie convinsă să se branșeze la rețea. Autoritățile locale trebuie să fie cele care să le explice localnicilor ce beneficii au dacă apa le ajunge acasă și că lunar ar putea ajunge la un cost de pînă într-o sută de mii de lei vechi pentru apă. Problema este însă că pentru a duce apa în casă sau în curte, țăranii trebuie să facă și ei investiții în țevi, cișmea sau chiuvete, apometre, iar toate acestea costă. Bani pe care majoritatea țăranilor nu îi au, date fiind veniturile lor reduse. „Singura salvare a acestor sisteme de apă este branșamentul individual. De aceea, trebuie organizată o amplă campanie de informare a oamenilor, să li se explice exact ce avantaje au. în plus, acest sistem oferă o apă certificată din punct de vedere al calității, o apă sănătoasă”, a precizat Cornelia Gireadă. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!