Slujitori la altarul diavolului
Vasile PRUTEANU
Istoria noastră din ultimii ani este una a unor evenimente mari și a unor oameni mici. Un spirit de rapace lăcomie (profanînd toată omenia vieții) este copleșitorul păcat al tranziției noastre spre UE, în care altarul diavolului (BANUL) strălucește întreit adorat. A dobîndi, a acumula, a te jefui unul pe altul, a propune o utopie consistînd numai în AVERE și PUTERE – aceasta este ocupația trepidantă a României contemporane. Cu toate eforturile făcute, nu s-a creat un parlament cu o mai bună reputație în ceea ce privește calitățile publice ale membrilor săi, cum ar fi abilitatea politică, elocvența și stima națională. S-au insinuat în viața societății – gălăgios și cu tupeu – o sumă de foști activiști comuniști, securiști și turnători care predică reforma și practică o corupție nimicitoare. Aproape toate instituțiile statului sînt înțesate de personaje de mîna a doua, desfigurate de mirajul căpătuielii. Presa și televiziunile ne propun zilnic „vedete” precum Vadim Tudor, Becali, Iorgovan și alți zeci de nevrotici, încercînd un dialog care devine o aventură riscantă, datorită excesului multiplu pe care-l întruchipează: excesul emisiei vocale, excesul gesticulației, excesul opiniei proprii și al insultelor conținute, al injuriilor voalate. Ca niște stihii torturante, ca niște cutremure arbitrare, mereu ofensive, mereu vitale, părînd predestinate să ilustreze falimentul oricărei morale, oricărei pedagogii – în fond și în fapt al bunului simț. Deocamdată, C.V. Tudor tronează, ca mare legiuitor, pe micile ecrane, Dan Voiculescu asaltează Guvernul, Sergiu Andon (un politruc abundent) devine președinte de comisie parlamentară, șeful statului se întîlnește cu torționarul Felix la cîrciuma lui Marius Tucă într-o convorbire de taină.
Putem fi liniștiți. Am confecționat o nouă victorie a eticii și echității autohtone, fără patetisme, dar și fără iluzii. Guvernarea începută sub bune auspicii se consumă în panică și scandaluri. E un interval de perplexitate, o caraghioasă alianță, derulată cu jigniri și reproșuri, adăugate decepției populației și ofenselor personale. Mulțimea s-a dovedit ușor de înșelat prin manipulări grosiere, uneori de-a dreptul naive, cum este însăși cultura noastră politică. Toate acestea sînt niște nenorociri, dar trebuie suportate voios pentru marea fericire a libertăților civile și religioase, de care nu ne-am bucurat în anii cînd eram obligați să tăcem și să îndurăm, duplicitari, toate infirmitățile unei lumi crepusculare. Traversăm acum o vreme în care miniștrii stau pe mormane de suspiciuni, scandaluri și erori, fără să-și pună problema retragerii, decît cu forța remanierilor sau alegerilor anticipate. Așa precum au făcut-o și cei ai PSD-ului, dovediți cu sute de milioane de dolari proveniți din malversațiuni financiare și comisioane substanțiale. Bani dosiți, apoi, prin conturi externe, ba și prin cele ale băncilor românești, aflate pe cale de consolidare. La altarul diavolului au slujit și slujesc îngerii negrii ai licitațiilor trucate, ai lucrărilor de construcții imens supraevaluate, ai amicițiilor fățiș privilegiate.
Cum-necum, Banca Națională și Ministerul Finanțelor au reușit să pună botniță dezmățului inflaționist, stabilizînd, oarecum, moneda națională. E un succes de care domnul Nicolăescu, ministrul Sănătății, se pare că n-a luat cunoștință. El și alți miniștri au ridicat nepermis de mult nivelul scumpirilor, taxelor și accizelor, riscînd să ia de la început inflația care ne-a măcinat pipernicitele noastre venituri. „Taxa pe viciu” s-a dovedit și în America și în Rusia (cînd aceste state au prohibit alcoolul) creatoare de mafii ucigătoare, care au necesitat eforturi uriașe pentru a fi anihilate. Ne îndreptăm, oare, spre noi zone mafiote? Ministrul Finanțelor Publice, d-l Vlădescu, anunță un excedent bugetar cifrat la 1,20 miliarde de euro, solicitînd proiecte viabile care să absoarbă cu folos social atîta bănet. în același timp, solicită o creștere cu 2,57% a nivelului datoriei publice, pentru că scăderea ei ar crea o supraabundență financiară, cu efect inflaționist pe termen lung. Atunci, de ce, Doamne iartă-mă, d-l Nicolăescu ne mai încarcă viața cu alte taxe suplimentare, chipurile rezervate sănătății, aflată în mare criză de bugete alocate pentru medicamentele compensate și necompensate, pentru materiale sanitare și aparatură modernă de investigație și diagnostic? Cărui zeu negru i se închină d-l ministru, care n-a făcut altceva decît să înnece într-o birocrație stupidă medicii de familie și farmaciile? Pentru a întocmi o rețetă, medicul de familie pierde cel puțin 15 minute cu căutarea în listele de medicamente a simbolurilor internaționale, a codurilor și denumirilor, a nivelului de compensare. Timpul pentru a face anamneza bolnavului și a-i diagnostica afecțiunea se reduce la jumătate, făcînd de nesuportat cozile la ușile cabinetelor. Halal reformă a sănătății! Pe măsura cunoștințelor medicale ale ministrului-economist. Ca toți cei loviți de boala retoricii fără substrat în realitate, el se dedă perorării somnambulice, încercînd să convingă pe cineva de cîtă dreptate are, cînd de fapt nu are.
în loc de oratorie, s-ar impune un moment reparator de vid al vorbelor, de muțenie purificatoare și o mai gospodărească regîndire a realităților. La toate nivelele de decizie: Președinție, Guvern, agenții de stat, instituții publice și chiar firme particulare mari, cu influențe notabile în viața societății. abundent) devine președinte de comisie parlamentară, șeful statului se întîlnește cu torționarul Fel
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.