Dura lex, sed lex

Administrator

Vivat Justiția, halal națiune!

Mihai BUZNEA

Justiția română a mai cîștigat o bătălie în lupta dură cu infracționalitatea. Litera și spiritul legii au triumfat din nou prin intransigența și promptitudinea cu care s-au aplicat. Magistrații se pot felicita, în frunte cu ministrul Monica Macovei, alături de guvernul din care face parte: încă un capitol din dosarul Aderării a fost închis. în România democratică și europeană a anului 2006 nimeni nu e mai presus de lege, iar dictonul latin „dura lex, sed lex” e la el acasă.
De acest adevăr au avut posibilitatea de a se convinge și două femei dintr-un sat vasluian – mamă și fiică, în vîrstă de 86, respectiv 66 de ani. De cîteva zile acestea au devenit cele mai celebre deținute ale sistemului penitenciar românesc, fiind încarcerate la pușcăria din Vaslui, unde vor „petrece” 30 de zile. Periculoasele infractoare ce au necesitat izolarea de societatea liberă se fac vinovate de fapte extrem de grave, care prejudiciază interesele statului: pentru că au avut curajul de a-și lucra propriul pămînt, pe care îl dețin cu acte de proprietate în regulă, dar care se află în litigiu cu fiul vitreg al femeii mai tinere, ambele bătrîne au fost acuzate de tulburare de posesie și amendate cu șase milioane de lei. Sumă fabuloasă pentru ele, dar despre care nici măcar nu au fost informate; termenul de plată odată împlinit, amenda contravențională s-a transformat în închisoare, iar mandatele de aducere și încarcerare emise de judecătoria vasluiană s-au pus în aplicare de către polițiști, care nu au constatat nici un viciu de procedură, așa cum se întîmplă, de regulă, în dosarele celebre ce se află de ani de zile pe rolul instanțelor noastre. Trăiască legea și cei care o aplică! Cu astfel de slujitori avem toate motivele să ne încredem în viitorul strălucit al neamului. Cît de fericite sînt cele două femei putem vedea pe chipurile și trupurile lor măcinate de muncă. Dar asta contează mai puțin, sau deloc. Acestea au avut, acum, posibilitatea să afle că poți muri în voia cea bună cu (ne)dreptatea în brațe. Că, dacă nu ai față (și buzunarele pline) nimeni nu te ascultă. Legea nu este doar oarbă, ci s-a vîndut liberului arbitru. Ilustrarea acestui adevăr o găsim nu doar în tomurile juriștilor iluștri, nu doar în cazuistica și practica judiciară comparată a instanțelor sau în operele literare ale unor scriitori celebri. Cazul celor două bătrîne din Vaslui seamănă perfect cu un pasaj din romanul „Pe muche de cuțit” al lui Mihai Beniuc și din care reținem mesajul său definitoriu: legii trebuie să i te supui nu doar atunci cînd în discuție este o normă juridică, ci și o regulă de conduită – foarte exigentă și severă -, sau de o ordine stabilită pe care trebuie să o respecți, deși îți este greu, imposibil sau neplăcut. Atunci cînd „domnu’ doctor”, din romanul citat, află de la un grup de săteni că nu pot plăti cele șase milioane cerute, el strigă: „Veți putea! legea-i lege!”. Similitudinile dintre cele două situații nu mai au nevoie de alte comentarii.
Nu punem în discuție legalitatea demersului judiciar în cazul celor două deținute, ci moralitatea unei astfel de măsuri ce nu are nimic în comun cu periculozitatea socială a faptei și cu gradul de periculozitate al „infractoarelor”. Acestea sînt victime ale sărăciei cronice, dar mai ales ale unui sistem judiciar anchilozat, obtuz și corupt. Practicile condamnărilor fără vină sau pentru fapte minore își au rădăcinile în regimul comunist și ele proliferează și în prezent. Țăranii erau arestați, judecați și condamnați pentru că fuseseră prinși cu cîțiva știuleți luați (nu furați) din tarlale ce erau ale lor; sau pentru că își sacrificau, de sărbători, porcul din propriul coteț. Acum, aceiași țărani sînt condamnați și încarcerați pentru „tulburare de posesie”. Amenda contravențională de 6 milioane de lei vechi se va șterge după efectuarea celor 6o de zile de închisoare și, astfel, statul român va fi satisfăcut în interesele sale. „Patere quam ipse fecisti legem” („Suportă legea pe care tu însuți ai făcut-o”). Marile dosare ale corupției au timp să aștepte, iar marii corupți ai neamului sînt cercetați și judecați în libertate; pentru că nu li s-au probat vinovățiile, iar prezumția de nevinovăție nu e pentru cei care au furat un ou, și nici măcar un bou. Putem fi mulțumiți și sta liniștiți: Justiția se află la datorie. Iar Poliția veghează de-a dreapta ei. Cum să nu ne amintim, iară și iarăși, de Eminescu și celebrele versuri din „âmpărat și proletar” scrise parcă anume pentru timpurile de astăzi?: „Spune-ți-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră/ Cu-averea și mărimea în cercul lor de legi;/ Prin bunuri ce furară în veci vezi cum conspiră/ Contra celor ce dînșii la lucru-i osîndiră/ Și le subjugă munca vieții lor întregi?”.
Drumul spre Europa ne este, de-acum, larg deschis; încă un capitol al Aderării a fost… închis.

N.B.: De „Ziua Justiției”, marcată la sfîrșitul săptămînii abia încheiate, însuși șeful statului a ținut să remarce spiritul justițiar al celor ce slujesc legea. Toți cetățenii țării trebuie tratați în mod egal, indiferent de faptele pe care le-au săvîrșit. Perfect de acord cu dv., domnule președinte; numai că unii sînt mai egali decît alții atunci cînd vine timpul să suporte consecințele propriilor fapte… cîțiva știuleți luați (nu furați) din tarlale ce erau ale lor; sau pentru că își

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.