Nepoata viceprimarului Scripăț și-a tras terasă pe Insulă

Ancheta prezentată recent de „Ziarul de Bacău”, în care arătam că Mircea Scripăț, fiul viceprimarului Constantin Scripăț, administrează o terasă de la Parcul Trandafirilor, împreună cu fiul consilierului local Ilie Bîrzu, a stîrnit indignarea viceprimarului. Acesta ne-a declarat că fiul său n-are nici o legătură cu afacerea în sine și că de numele lui nu se pot asocia lucruri ilegale sau măcar suspecte. Ei bine, noi am descoperit că una dintre nepoatele viceprimarului și-a tras o terasă pe Insula de agrement, iar cel care i-a eliberat autorizația este chiar unchiul viceprimar.
Să ai terasă pe insulă este o afacere dorită de foarte mulți comercianți, însă doar puțini reușesc să obțină autorizații. Iar asta e dovedit de faptul că doar o mînă de patroni au acolo baruri sau terase. Cu toate astea, Ioana Solomon Herța, nepoata viceprimarului a izbutit acest lucru. Și dacă mai iei în calcul și că de-abia acum un an a ieșit de pe băncile facultății și că a ajuns să-și facă acolo un business, lucrurile devin deja suspecte.

Chelnerii, instruiți bine

Am încercat să aflăm despre afacerea care se lega de numele viceprimarului de la mai mulți comercianți. Firele duceau spre terasa de lîngă terenurile de tenis de pe insulă, așa că am mers la locul cu pricina. Am consumat ceva, am plătit, iar după aceea am solicitat un bon fiscal. Chelnerița ne-a spus inițial că nu ne poate oferi așa ceva, fiindcă nu are, dar, pînă la urmă, la insistențele noastre, fata ne-a scris produsele consumate pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică. Nu tu serie, nu tu ștampilă. în schimb, numele patroanei: Ioana Solomon, administratorul firmei Jo & Jock SRL. Dornici să aflăm dacă terasa nu-i cumva a fiului viceprimarului, așa cum aflasem inițial, i-am spus chelneriței foarte familiar: „Măi, da’ Mircea Scripăț nu poate să v-aducă și vouă niște chitanțiere sau bonuri?”. Chelnerița a ezitat o clipă, apoi a spus foarte ferm: „Nu știu despre cine vorbiți. Nu cunosc nici un Mircea. Șefa mea e Ioana Solomon”, apoi și-a văzut de treabă. Conștienți că tinerei i s-au părut suspecte întrebările, ne-am dus la altă terasă. Cea de pe pontonul de la Insulă, unde aumite voci susțineau că fiul viceprimarului Scripăț ar fi „combinat” cu un văr de-al său. Am mers și-acolo, însă aceeași poveste: chelnerițele au ezitat un pic, apoi au spus toate într-un glas: „Nu cunoaștem nici un Mircea, nu știm despre cine vorbiți”.

Patronii și gardienii îți indică imediat terasa fiului viceprimarului

Pentru că era evident că angajații fuseseră instruiți să nu mai ofere informații, am apelat la patronii de pe insulă. N-am întrebat unul, doi, ci pe aproape toți cei aflați la terase. „Știți cumva unde-i terasa lui Mircea?”, am întrebat la fiecare. „Care Mircea?”. „Mircea Scripăț, fiul viceprimarului”, am completat. „A, are terasa de lîngă terenurile de tenis”, ne-au răspuns invariabil toți comercianții. Iar dacă mai trebuia o dovadă în plus, pînă și gardienii de la intrarea pe insulă ne-au spus despre exact același lucru. Pe aceștia i-am abordat cînd dădeam să plecăm. Fără să știe cine sîntem, i-am întrebat dacă l-au văzut pe „Mircea, fiul viceprimarului, care are terasa aia de la terenuri. Trebuia să ne întîlnim cu el acolo, dar văd că nu e”, am jucat noi teatru. Imediat, aceștia ne-au spus că a venit ceva mai devreme, dar că, probabil, o să se întoarcă mai tîrziu. „Vine cam în fiecare seară la terasa lui, acolo”, ne-au spus și aceștia.
Cînd eram gata să plecăm, convinși că la acea oră tîrzie tînărul n-o să-și mai facă apariția, chiar la intrarea pe podul de la Insulă am remarcat mașina BC 01 SMC. Adică, una dintre mașinile familiei Scripăț. ânăuntru, fiul viceprimarului, iar în dreapta lui, o domnișoară. Gardienii au ridicat imediat bariera, iar limuzina Wolskvagen și-a croit drum pînă în parcare. Am luat-o pe urma lor și, după cîteva minute, Scripăț jr. s-a oprit exact la terasa indicată de toți ca fiind a lui. Acolo unde, alți tineri cu care părea foarte familiar, făceau un grătar.

Nepoata viceprimarului neagă, apoi recunoaște gradul de rudenie

Pentru că era evident că între Ioana Solomon Herța și Mircea Scripăț exista o legătură, am încercat să aflăm care este aceasta. Așa că am început verificările în Secuieni, acolo își avea sediul firma Jo&Jock SRL, după cum arată datele de la Registrul Comerțului. Așa am descoperit că Ioana Herța, ajunsă Solomon după căsătorie, este nimeni alta decît fiica uneia dintre surorile viceprimarului Constantin Scripăț, iar sediul firmei din Secuieni este acasă la mama ei.
Cu toate datele cap la cap, ieri dimineață ne-am dus pe Insula de Agrement, unde am găsit-o la terasă chiar pe patroana de la Jo&Jock, Ioana Solomon Herța. Ne-am recomandat și i-am spus ce ne interesează să știm. într-o primă fază, tînăra a negat categoric că ar avea vreo legătură cu viceprimarul Scripăț. Cînd i-am spus că știm că-i este nepoată, aceasta a recunoscut că așa stau lucrurile. „Și nu vi se pare imoral că tocmai viceprimarul, care vă este și unchi, v-a eliberat autorizația de funcționare? Lumea se poate gîndi că v-a favorizat în detrimentul altor comercianți, mai ales că sînt mulți cei care și-ar dori să-și deschidă în sezonul estival o terasă aici?”, am întrebat-o noi. Tînăra a motivat că și anul trecut, imediat după ce a terminat facultatea, a avut terasă pe Insulă. Iar cei care au avut anul trecut au avut prioritate. Așa am fost eu, mai norocoasă, să-mi pot deschide. Să știți că mai am și alt stand, la Junior, deci nu-i acesta singurul. Plătesc chirie ca toți ceilalți, deci nu m-a favorizat unchiul meu, cu care nici nu am prea multe legături. El semnează sute de autorizații, poate nici nu știe că a semnat-o și pe-a mea”, a încercat tînăra să se detașeze de legătura cu viceprimarul Scripăț.
Cînd i-am spus că lumea de pe Insulă știe că, seară de seară, Mircea Scripăț este acolo și că, de fapt, zvonul circulă că terasa ar fi a lui, Ioana Solomon Herța a întors-o. „Păi, noi sîntem apropiați. Eu și cu sora lui am fost la Iași împreună la facultate, și normal că mă înțeleg bine și cu el. Dar să știți că la mine vine multă lume, nu numai el, și-s tratați bine. Puteți să întrebați”, a recunoscut patroana.

Evaziune fiscală, cu voie de la cine?

Ioana Solomon Herța a încercat să minimalizeze nu doar relația ei de rudenie cu viceprimarul Constantin Scripăț, ci și problemele grave pe care le descoperi la tot pasul la terasa ei. în primul rînd, evaziunea fiscală, generată de faptul că angajații nu eliberează bonuri fiscale sau vreo chitanță. I-am reamintit episodul de cu o seară înainte, cînd chelnerița ne-a scris consumația pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică. Un petec de hîrtie fără nici o valoare. „Da, e o problemă mai veche. O știe și Garda Financiară, dar asta se rezolvă. Terasa e deschisă din iunie, dar am așteptat să fac ceva bani, și-apoi să cumpăr. Știți cît e o casă de marcat?!”, ne-a spus tînăra, care a adăugat rapid că a și fost amendată de Gardă pentru aceste lipsuri. Cu toate acestea, și în prezent treburile merg exact la fel, adică într-o ilegalitate totală. Și, trebuie spus, nu este singura terasă de pe Insula de agrement, unde comercianții nu au case de marcat și nici nu ți se eliberează bon fiscal. Autoritățile par, însă, să fie legate la ochi și să nu vadă aceste încălcări flagrante ale legii.
Acesta, însă, nu este singura neregulă depistată la firma Jo&Jock. Societatea, de exemplu, nu avea afișată nicăieri autorizația de funcționare. Patroana o avea, însă a adus-o de pe unde era pusă bine. „Nu pot s-o pun la vedere, că plouă și se udă”, a motivat aceasta. Așa am descoperit că, pe lîngă celelalte semnături ale funcționarilor din Primăria Bacău, pe document, sub numele primarului Romeo Stavarache, era semnătura viceprimarului Scripăț. Adică, nimeni altul decît unchiul patroanei. Iar ca tolba de nereguli să fie plină ochi, tot patroana ne-a explicat că a închiriat de la Primărie 20 de metri pentru terasă, pentru care plătește un milion de lei pe lună. Era evident ca lumina zilei că suprafața folosită era cel puțin dublă, fapt pe care i l-am semnalat patroanei, însă aceasta a ținut-o pe-a ei, că nu are cum să fie așa.

Constantin Scripăț se consideră hăituit

Am încercat să aflăm și opinia viceprimarului Scripăț vizavi de situația existentă, mai ales asupra aspectului moral al problemei. Spre deosebire de nepoată, acesta a admis din capul locului că tînăra îi este rudă. „Dar ce să fac eu?! S-o opresc să nu-și mai deschidă propria afacere? A avut terasă și anul trecut, cînd eu nu eram viceprimar, are stand și prin altă parte. Eu am dat autorizații nu doar ei, ci la toată lumea, fiindcă am vrut să se schimbe ceva acolo, să fie concurență. La toți care au venit la mine le-am dat autorizație pe Insulă. Chiar ieri a venit cineva, și i-am dat. Să vină cineva să-mi spună că a fost și nu a primit”, a început viceprimarul. Acesta a insistat mai mult pe faptul că se simte hăituit și că „Ziarul de Bacău” duce o campanie de denigrare a lui. Fără să aducă argumente, viceprimarul a insistat pe ideea că „știu eu de unde mi se trage!”. „Fiul meu mai face aprovizionare la firma aceea, de asta este văzut des pe-acolo. Nu trebuia să căutați atîta, dacă mă întrebați pe mine, vă spuneam. E student, ce să-i fac?! âl las să muncească, că doar n-o să-l trimit la furat”, ne-a declarat viceprimarul. (Costinela BREAHNĂ, Eduard ADAM)

pe raster

Cititorii demască afacerile dubioase ale aleșilor

Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău, i-a acuzat în mod public și fără nici un fundament pe redactorii de la „Ziarul de Bacău” că scriu „la comandă”. Că toate anchetele scrise de jurnaliștii acestui cotidian sînt „la comanda celui care vă plătește salariile”. Am spus în repetate rînduri că nu este deloc așa, că reporterii acestui cotidian își fac treaba cu profesionalism și doar pentru a prezenta opiniei publice eventualele abuzuri sau derapaje, iar peste toate modul de cheltuire a banilor publici. Că acest lucru a fost înțeles cu mult mai bine de cititori decît de autorități o demonstrează numărul foarte mare de mesaje primite la redacție, prin care băcăuanii nu numai că ne felicită pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume, dar ne mai și furnizează idei de subiecte. Una dintre ele a stat la baza acestei anchete. Vă prezentăm în continuare mesajul care a născut, pînă la urmă, investigația jurnalistică prezentată mai sus:

„Salut! Mă numesc „Scripetele” și dacă tot ați scris de terasa
Scripățului, poate scrieți și de a doua locație, pe care o are la insulă, lîngă centrul de închiriat bărci! Și, dacă vă mai spun și cum se numește, vă tăvăliți pe jos de rîs: „Ultima șansă!” Băieții ăștia trag din toate pozițiile, că simt ei că e… „ultima șansă!” A, și dacă tot suntem în zona insulei, puțin mai încolo, chiar pe ponton, să nu-mi spuneți că nu știți că s-a deschis de vreo lună jumătate o altă terasă! Cum credeți că a făcut rost de o așa locație, cea mai bună din tot Bacăul, cu vedere la apă și mușcături de țînțar în prețul băuturii? Păi, poate vă răspunde la întrebarea asta veșnicul „student” ajuns consilier local Gabi Corodeanu! Da, e a lui coșmelia, asociat cu adevăratul administrator numai pentru că a pus vorbă bună unde trebuie! Acuma, eu nu zic că nu-i drăguță terasa, mai ales prin locație, căci investiția e minimă, dar mă gîndeam zilele astea dacă aș depune și eu o cerere la primărie pentru concesionarea unui spațiu alăturat, că loc mai e berechet, ce răspuns MOTIVAT aș primi?! întrebarea e retorică, dar mă întreb tot eu, dacă nu merită cumva să-ți construiești fără nici o autorizație acolo, profitînd de legea acordului tacit, din moment ce, probabil, n-o să primesc un răspuns la cererea mea! A, era să uit! Dacă o să vă duceți și pe acolo, la ponton, pe lîngă atmosfera plăcută și răcoritoarea savurată în inima apelor, poate că ochiul vostru de ziarist o să se oprească, în momentul plății, și asupra unei absente ELEMENTARE – CASA DE MARCAT! NU EXISTĂ! Și dacă e sa fiți cusurgii pînă la capăt și să vă treziți cu trenul accidentîndu-vă în bucătărie, poate observați încă un lucru și mai lesne de remarcat, cînd aveți vreo nevoie … mai deosebită! Mda, ați ghicit: trebuie să vă ușurați în…apă! NICI WC-uri NU EXISTĂ! Acum, concluzia e tot sub forma unei întrebări, bineînțeles, tot retorice: CINE AR MAI FI FUNCTIONAT ZECE MINUTE FĂRĂ ACCESORIILE ASTEA, OBLIGATORII ÂN MOD NORMAL? Nu aud nici un răspuns… Poate că o să văd scris ceva zilele astea și atunci o să mai vorbim pe teme de … divertisment politic! Și ăsta e doar … începutul!”nit la mine le-am d

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!