Ștefan RADU
Teoria despre campaniile electorale în care se confruntă programe pragmatice, destinate progresului comunităților, o întîlnim doar în manualele de marketing politic. Deocamdată asistăm la bombardamente nimicitoare cu dosare despre afaceri oneroase în care sînt implicați mai toți candidații și liderii semnificativi. Cum era de așteptat, tema corupției are rol principal în canalizarea opțiunilor alegătorilor. Strategia PSD de a sacrifica unele personaje notorii bănuite de matrapazlîcuri îmi amintește de o întîmplare cu străbunicul meu. La vreo cîțiva ani după victoria cooperativizării asupra chiaburimii, un calic ajuns șef de SMA după înscrierea în PCR a fost prins furînd din avuția „colectivei”. S-a convocat ședință extraordinară de partid și pușlamaua a fost exclusă pentru a fi dată pe mîna procurorilor. A doua zi, în sat, lumea vorbea despre demascarea politică a individului. Străbunicul de care vă zic a ascultat cu atenție bîrfele vecinilor și – în final – a oftat: „Uite, dom’le, ce face partidul din om! Acu’ trei ani, cînd l-au primit la comuniști, era un bun familist, își ajuta vecinii, apăra avuția comună, că doar așa scrie în procesul verbal încheiat atunci… Acum l-au dat afară pentru că e hoț, bea prea mult, folosește averea statului ca și cum ar fi a lui… În numai trei ani, l-au stricat de-a binelea!…”
„Mașina de spălat” a partidului a primit drept sarcină urgentă să curețe petele de pe fața șifonată a organizației. Membrii considerați – pînă mai ieri – stîlpi ai social-democrației implementate pe coclaurile patriei, astăzi au devenit clienți ai PNA. Ce s-a întîmplat cu ei? Cine i-a ispitit în așa măsură încît au luat calea infracțiunii? Campania de odorizare a PSD va da unele rezultate deoarece sînt destui aceia care se uită doar la imaginea afișată. Întinerirea echipei, apariția unor personaje care nu au fost implicate în scandaluri publice și chiar schimbarea de tonalitate a discursului electoral pot reduce dezastrul. Însă cei curioși, care vor privi în spatele figurilor noi (prezentate astăzi drept „buni familiști, apărători ai avuției publice”) îi vor descoperi chiar pe cei care au generat umbrele corupției. Ei sînt cei care finanțează campania – și este vorba de miliarde de lei care vin din contracte ciudate – și stabilesc ordinea pe lista de partid.
Incontestabil, Bacăul arată bine! O spun cei care trec întîmplător prin oraș: bulevarde bine asfaltate (nu întotdeauna și străzile lăturalnice), fațade renovate (tot pe arterele principale, deocamdată), floricele cu miile prin centru, vitrine arătoase și cîte altele… Ceea ce nu știu toți cetățenii este cu ce sume sînt plătite aceste amenajări. În loc să înjure actuala administrație, candidații Opoziției ar trebui să ne convingă că pot face mai mult cu bani mai puțini din taxe și impozite. Avem nevoie de certitudinea că sumele pe care le scoatem din buzunare pentru a achita toate dările locale ajung să fie cheltuite cu chibzuială, nu pe contracte cu firme abonate la banul public. Reprezentantul unei firme germane, producătoare de scule și accesorii industriale, îmi spunea că vinde anual la Moscova cît în tot restul Europei de Est. Asta deoarece în fiecare an se asfaltează toată capitala Rusiei. Firme ale mafiei moscovite iau banul public pentru a face să arate bine un oraș evitat de tot Occidentul, chiar dacă e curățenie și florile împodobesc metropola. Democrația nu înseamnă doar imaginea de suprafață, ci și principiile pe care se construiește o asemenea imagine.
Lasă un răspuns