Consilierii județeni dorm în papuci pe banii contribuabililor

Administrator

Consilierii județeni nu s-au remarcat în proiecte grandioase pentru binele comunității care și-a dat votul pentru ca ei să ocupe fotoliile călduțe. Ei au fost validați și investiți pe 30 iulie 2004, adică de mai bine de doi ani, și de atunci nu s-au remarcat prin nimic. Ba, din contră, chiar au pus bețe în roate unor proiecte benefice pentru populație. Așa s-a întîmplat cu sărmanii din județ, care trebuiau să beneficieze de o campanie gratuită de consultații și ochelari de vedere. Aleșii județeni ar fi trebuit să voteze pentru alocarea sumei necesare, dar au chiulit de la ședință. La fel au tergiversat, recent, aprobarea hotărîrii referitoare la investițiile în drumurile județene cu bani împrumutați din bănci. S-a discutat mult pe această temă, proiectul a tot fost amînat pe motiv că asfaltarea ar fi exagerat de scumpă, ca, în final, asfaltarea să se facă tot cu sume exorbitante. Cert este că prea puțini dintre aleșii locali au venit pînă acum cu proiecte concrete, de pe urma cărora cetățenii să aibă de cîștigat și să aibă motiv să le acorde votul la alegerile următoare. Inițiativele lor pot fi numărate pe degetele de la o mînă și tot mai rămîn degete libere. Este drept că în ședințele Consiliului Județean (CJ) Bacău au fost numeroase discuții și propuneri, dar care nu au mai fost duse pînă la capăt. Adică, să fie puse pe hîrtie sub forma unui proiect de hotărîre și să fie supus aprobării. Aproape tot ce au aprobat consilierii sînt rezultatul muncii aparatului propriu al CJ Bacău, proiecte elaborate de diferite direcții pentru instituțiile care primesc bani prin Consiliul. Aici, lucrurile au fost simple, pentru că aleșii județeni doar au ridicat mîna și au votat.

Trei inițiative în doi ani de mandat

De fapt, în doi ani, doar trei inițiative ale consilierilor județeni au ajuns proiecte de hotărîre. Este vorba de proiectul „Zona Metropolitană”, inițiat de Codruța Arvinte, proiectul de introducere a sistemului de videoconferințe în comune, al Oanei Chelaru și al lui Alexandru Fînaru, și cel al lui Dorian Pocovnicu, de acordare a unei diplome de excelență handbalistei Narcisa Lecușanu. Proiectul „Zona Metropolitană”, și cel mai de substanță, a fost preluat din mers de primarul Romeo Stavarache și Consiliul Local Bacău, așa că CJ Bacău a trebuit să renunțe la el. Inițiativa Oanei Chelaru și a lui Alexandru Fînaru, deși aprobată de aleșii județeni, are prea puține șanse să se materializeze curînd. Ea pare utopică, pentru că punerea la punct a unui sistem de videoconferințe la primăriile de la țară implică sume exorbitante. Singura inițiativă aprobată și materializată este a lui Dorian Pocovnicu, prin care vicecampioana mondială la handbal cu echipa națională, Narcisa Lecușanu, a primit o diplomă de excelență.

Efort minim, bani mulți

Deși nu se spetesc pentru binele comunității, indemnizațiile consilierilor județeni au crescut. Pentru simplele prezențe la ședințele de comisii și la ședința de CJ, ei pot aduna peste șapte de milioane de lei într-o lună. Bani pentru care pierd cîteva ore din timpul lor. Pentru o ședință, consilierului îi revine o indemnizație de 2.350.000 de lei vechi în fiecare lună. Acestor bani li se adaugă aceeași sumă pentru ședința de comisie. într-o lună, însă, consilierii nu pot primi bani decît pentru maxim două ședințe de comisii. Efortul financiar lunar, de la bugetul județului, pentru plata indemnizațiilor aleșilor județeni este de 266 de milioane de lei vechi, iar într-un an, de 3,2 miliarde de lei vechi. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.