Claudiu BOANGIU
Toate instituțiile statului au în structura lor un compartiment ai cărui angajați au o principală obligație de serviciu, anume să răspundă petițiilor cetățenilor. Funcționarii de aici trebuie să citească scrisorile primite de la oameni și, în funcție de solicitările acestora, să le direcționeze către serviciile abilitate a da un răspuns. Asemenea salariați există, în consecință, și la Președințe, și la Cabinetul Premierului, și la Guvern. La ei se centralizează întreaga corespondență sosită de la oameni din toată țara. în funcție de ceea ce se solicită în epistolă, funcționarii redirecționează plîngerile către instituțiile statului capabile a gestiona și rezolva situația prezentată, în termenele prevăzute de lege. Foarte pe scurt, cam așa ar trebui să stea lucrurile, rolul lor fiind acela de a-i degreva pe șefi de cititul corespondenței. Adică, ăsta ar fi cazul ideal. Numai că, realitatea bate imaginația și în acest sector de activitate. Deunăzi, o informație primită de la Casa Județeană de Sănătate a stîrnit hohote de rîs în redacție. Care s-au transformat imediat în pufnituri de nemulțumire. O bătrînă din Agăș s-a chinuit, prin intermediul a cam zece petiții expediate în decursul a doi ani, să transmită autorităților locale și centrale rugămintea de a repara un pod peste rîul Trotuș. Grav bolnavă și preocupată de aceasta, ca orice om, femeia și-a început cererile expunîndu-și mai întîi suferințele. Abia spre finalul textului era adusă în discuție și reabilitarea podului. Deși scrisoarea a poposit la atîtea „canțelarii”, nici un funcționăraș nu a catadicsit să treacă de primul rînd scris. Drept urmare, un birocrat plictisit a îndrumat petițiunea către Casa de Sănătate a județului nostru. Un fost angajat al Prefecturii Bacău îmi spunea că nu este pentru prima și nici pentru ultima oară în anii de după 1989 cînd se întîmplă o asemenea daraveră. Și la această instituție veneau saci de solicitări, spre rezolvare, trimise de cetățeni domiciliați oriunde în țară, numai pentru simplul motiv că funcționarii de la București rețineau doar localitatea în care s-au născut petiționarii. Nemaiavînd ochi și pentru reședința lor de la acel moment, salariații de la „vîrf” trimiteau cererile spre rezolvare Bacăului. Oamenii care așteptau un răspuns au strivit între dinți, cu siguranță, niscai vorbe de alea de le regreți imediat după, atunci cînd nu au primit răspunsul în timpul prevăzut de lege. Gîndurile lor „bune” s-au îndreptat către șefii instituțiilor apelate. Numai că erorile proveneau de la prea comozii lor subalterni. Care, atunci ca și acum (sau viceversa), dorm în birouri pe banii noștri, sub umbrela șefilor neștiutori. crat plictisit a îndrumat petițiunea cătrea Casa de Sănătate a județului nostru. U
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.