De la lume adunate

„Datul din coadă” în apă și pe uscat

* plonjon în „împărăția tăcerii”…

Calistrat COSTIN

Pentru a răzbi în piscina socială, oamenii au moștenit de la regnul subacvatic „datul din coadă” („datul” de la cîini slujește la obținerea doar a strictului necesar, nici pe departe a „standingului” reclamat de poziția „rechinilor” din dulcele nostru „ocean planetar”!). De la raci am învățat „datul înapoi”, de care avem trebuință în prepararea unor asalturi decisive; pașii aceștia îndărăt e bine să nu fie prea mulți că, nu de alta, ajungem, doamne ferește, din nou în comuna primitivă, și o luăm iarăși de la zero, și asta ne trebuie nouă acum, cînd o tîrșîim în „coada plutonului” ca peștele pe uscat!… Cu graba înainte iar nu-i nici o sfîrîială, că poți da din lac în puț și din puț în lac una – una, cît ai zice „etșep” de-a-ndoaselea; să ne grăbim așadar lent, cel mult cu tactul mormolocului dornic să ajungă broască, broască al cărei genunchi ne servește drept ideală unitate de măsură a progresuluui umanității de la o guvernare la alta…
E o sensibilă diferență între gustul peștilor (al cărnii lor) crescuți în libertate, de capul lor adică, și al celor ghiftuiți și „educați” în captivitate, „cu program”; însă, chiar dacă mai puțin savuroși, de „pensionarii” din crescătorii ești sigur, îi ai la mînă, pe cînd solzoșii brăzdînd apele deschise îți pot oferi surprize, ăștia apucă „nada” cînd vor ei, nu cînd vrei tu; atenție, deci: cu borșul pe foc și cu peștele în baltă ai toate șansele să-ți intre mațele la saramură!
Zburdînd în ape libere (ei, nepreaștiutori ce-i libertatea!), peștii se mănîncă între ei fără mofturi, simplu, pe bază de protocol – cel mare-l înghite pe cel mic; în păstrăvării, unde toți păstrăvii sînt egali, dînșii se mănîncă între noi, între unii dintre noi, că sînt cam scumpi la vedere… Dar asta-i altă mîncare de pește (cine n-are bani de onorat păstrăvi, s-o dea pe fasole,că-i o țîră mai ieftină și cu mult mai hrănitoare). Interesantă-i categorisirea peștilor în cele două mari familii: „pești-propriu-ziși” și „pești-decorativi”. Propriu-zișii (trăitori în ape dulci ori sărate) sînt destinați consumului, hrănirii gurii celei nesătule a multora dintre pămînteni; decorativii (dînd din cozi în acvarii și borcane speciale) sînt pentru văzut și admirat, neavînd valoare nutritivă (decît pentru vreo mîță excentrică dispusă a-și uda labele), întrucît un „decorativ” din ăsta nu-ți ajunge nici pe-o măsea (și-apoi unde s-a mai pomenit ca omul, „creierul țărînii”, să pună pe foc, la fiert ori fript, „opere de artă”?! (s-a mai pomenit, dragi proletari din toate țările… gîndiți-vă!). Hm! Cu oamenii „decorativi” e un „cifru”! Să-i amintim pe „decorativii simpatici” (altfel ziși „peștii migratori”, „zburători”, „porcușorii”, „zvîrlugile”), tipii și tipele pe care-i sorbi din ochi și-ți vine să-i mesteci cu oase cu tot (că plăcerea pescuitului e veche…); aceste figuri „de decor” sînt atrăgătoare, înclinate spre acte avangardiste, predestinate la onoruri postume, ei bine, fără „decorativi”, revoluțiile (de catifea, violente, furate, uitate, trădate, burgheze, proletare, culturale ș.a.m.d.) n-ar fi posibile…
De curățat, peștele se ia de la coadă, nu de la cap; „omenimea”, și ea, tot de la coadă se „curăță”, adică cei din „coada clasamentului”, nevoiașii, pîrliții, sînt primii tunși, rași și puși pe jar ori… lustrați, asta ca să nu cadă „capul”, în societatea oamenilor, de preferat, e să se purceadă cu devla la făcutul „curățeniei”, că omul, mai ceva ca peștele, de la cap se-mpute! Apoșii de pești se frig pe foc; pescuitorii lor cînd intră la apă… La prinsul peștilor, noi, oamenii facem uz de cîrlige, plase, strună, viermișori (s-au scos vorbe bune despre rîma mică…), dar și de pîine, mămăligă ori dinamită! Cînd oamenii ies la vînătoare de oameni, procedează așijderea. orativii simpatici” (altfel ziși „peștii migratori”, „zburători”, „porcușorii”, „zvîrlugile”

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!