D-ale noastre

Deconspirare sau… la cules de căpșuni!

Deconspirarea continuă, chiar dacă, de fapt, nici nu a început cu adevărat. După cum apar demnitarii pe micile ecrane – zîmbitori și eleganți – nu ai spune că au vreo grijă sau vreo temere în această privință. Te întrebi, tu – omul obișnuit: „se vor deconspira ei între ei?!” Și tot tu răspunzi, în sinea ta: „nu cred”. Pînă acum au fost „deconspirați” vreo 2-3 foști ofițeri de Securitate, despre care se știa de multă vreme ce au fost; au mai fost „deconspirate” vreo 2-3 persoane care au semnat cîte un angajament și au dat cîteva note informative – în principal despre studenți sau cetățeni străini. Deconspirarea ar viza – dacă ar fi cu adevărat făcută – destructurarea principalelor rețele mafiote care au devalizat economia națională și care au atentat cu mult succes la orice principii morale și valorice contribuind, de pildă, la dezorientarea tineretului…
Am înțeles, din acest început timid al deconspirării, precum majoritatea cetățenilor, că sînt vizate categorii ca: politicieni, ziariști, preoți. Lipsește de aici o categorie – foarte curios – esențială, și anume – cea a justițiabililor. Se cunoaște că foarte mulți din vechea Securitate și Miliție s-au „retras” în mediul bine protejat al Justiției. Și tocmai asupra multora dintre judecători și procurori planează cele mai mari suspiciuni privind complicități la acte de mare corupție, la acte de mare nedreptate. Vezi, de pildă, finalizarea în justiție a cazului „Bancorex” și a atîtor altor cazuri. Ofițerii de Securitate „deveniți” după ’89 judecători și procurori sînt veritabili „viruși” ce atentează la desfășurarea corectă a actului de justiție. Aceștia au fost educați să țină cont – cu toate studiile lor de Drept – în primul rînd nu de Lege și de Dreptate, ci de principiile nocive și absurde ale „luptei de clasă”, ale perceperii realității drept un teren de luptă împotriva dușmanului intern și extern – de cele mai multe ori imaginar. Cu astfel de judecători și procurori nu este de mirare că mafioții României scapă nepedepsiți, sau primesc pedepse simbolice. Nu am auzit ca demnitari ai statului român să se refere la reforma din Justiție din punctul de vedere al deconspirării. Pînă una-alta diversiunile foștilor securiști și ale rețelelor mafiote au făcut ca atenția opiniei publice să se îndrepte asupra „turnătorilor”, „colaboratorilor” și aproape deloc asupra celor care fac atîta rău societății românești.
Pînă la urmă, întrebarea pe care și-o pune omul obișnuit este: cine se dovedește a fi mai puternic? Statul român actual, sau structurile mafiote și membrii unei instituții care, după cum se spune, nu mai există!? Dacă statul român pierde această luptă se dovedește că acesta NU ARE puterea adevărată și reală în România. Și atunci, cine o are? Cei care cîștigă, evident! Iar dacă statul român pierde în lupta împotriva corupției și, implicit, în cea privind deconspirarea Securității, cine va mai intra în U.E.? în acest caz, poporului român nu îi va mai rămîne decît să plece la cules de căpșuni… Cît timp va mai dura și această posibilitate… (Gheorghe CHIȚIMUȘ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!