Alcoolul, o „plăcere” care îi distruge pe tineri

Administrator

Dacă am urmări zilnic jurnalul de știri al orei 17.00, în afară de faptul că lumea ni s-ar părea sumbră, am tinde să credem și că societatea românească este guvernată de vicii. Din cauza sărăciei sau a problemelor de ordin social, românii sînt obișnuiți să își înece amarul în băutură. în ce privește consumul și dependența de alcool, în ultimii 15 ani, situația României a devenit alarmantă. Din cauza consumului ridicat de băuturi alcoolice, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că „dacă nu se vor lua măsuri active de reducere a consumului de alcool, în România se va depăși un consum anual de zece litri pe cap de locuitor.” Mai mult decît atît, OMS a concluzionat că România, alături de Ungaria, prezintă cele mai înalte rate ale mortalității prin ciroză hepatică alcoolică din întreaga Europă.
Tinerii României de azi nu se abat de la regulile lăsate de străbunii lor. Specificul României constă și în statutul ei istoric de producător de băuturi alcoolice. Tradiția a fost păstrată încă de la daci și România a primit apelativul de „Țara vinului”. Ironic vorbind, am putea spune că nu vrem să ne dezmințim originile și poate de aceea consumăm alcool în cantități industriale. Ne putem întreba de ce tinerii apelează la alcool, mai ales că acum sunt opțiuni atît de variate în ceea ce privește petrecerea timpului liber? Mai întîi, alcoolul acționează asupra noastră ca un excitant, însă după doar două pahare se comportă ca un anestezic asupra sistemului nervos. Senzația de „libertate”, buna dispoziție se produc întrucît alcoolul influențează toate părțile creierului și anesteziază mecanismele de frănare. în cazul în care bem mult alcool, ne pierdem controlul asupra mișcărilor, vorbim neinteligibil , iar mersul devine un fel de clătinare. Dacă cineva bea mult alcool în mod regulat se va observa că rezistă la alcool, fenomen care în lumea mediclă se numește toleranță. De obicei, tinerii consumă băuturi spirtoase la petreceri și nu consideră acest obicei drept ceva dăunător. Dezinformarea își spune aici cuvîntul. Dacă bem în scurt timp (aproximativ zece minute) cinci pahare de vin, ficatul are nevoie de șase ore pentru a descompune alcoolul. Dacă se ajunge la alcoolism, celulele ficatului sunt înlocuite de țesuturi conjunctive, care conduc la ciroză hepatică. Pe lîngă ficat și stomac, creierul este de asemenea afectat. Consumatorii de alcool, după ani întregi, pot înregistra sindromul Korsakow, prin care băutorul prezintă pierderi serioase de memorie.
Trebuie să conștientizăm că aceste efecte sînt cît se poate de reale și alcoolul, consumat iresponsabil, poate fi un mare dușman. Dacă nu îl consumă din plăcere, tinerii au tendința să consume alcool atunci cînd se simt copleșiți de probleme. Acest lucru este primul pas spre dependență, căci vor asocia alcoolul cu rezolvarea problemelor. Este poate momentul să distingem între vaporii de alcool și senzația de libertate. (Silvia URSU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.