Direcția Agricolă Bacău propune modelul pentru noile camere agricole

înființarea camerelor agricole ca structuri de organizare în agricultura României este un proiect discutat tot mai des în cercurile de specialiști în agricultură, de producători agricoli și de autoritățile de la nivel central pînă la nivel local. Banca Mondială finanțează, în prezent, un proiect în acest sens, „Maquis”, prin care se adună o bază de date în favoarea înființării de camere agricole, care să armonizeze politicile agricole din România cu Politica AgricolăComună a Uniunii Europene. Alte proiecte dau ca sigură transformarea actualelor centre de consultanță agricolă în camere agricole, de la 1 ianuarie 2007, după model francez, în care asociațiile de producători să aibă un reprezentant. După alte părteri, noile structuri vor servi interesele a 6 – 8 comune, iar în fiecare județ ar putea să funcționmeze circa 10 asemenea organizații. Și din județul Bacău, de la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) a fost înaintat Ministerului Agriculturii un proiect pentru înființarea camerelor agricole. Despre acest proiect am cerut amănunte directorului executiv al DADR, Mihai Banu.

– Ce trebuie să fie, în accepțiunea acestui proiect, camera agricolă, domnule director?
– Camerele pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală ar trebui să fie structuri complexe, așa cum le arată și numele lor complet, dar care să simplifice activitatea producătorilor agricoli. Aceste camere sînt instituții publice autonome, investite cu personalitate juridică și care vor funcționa în baza unui regulament întocmit în baza cadrului legislativ. Camera pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală umple golul existent, la această dată, în comunitățile rurale. âmpreună cu primăria, școala și biserica vor constitui „guvernul local”, capabil să elaboreze și să pună în practică programele de dezvoltare locală.
– De ce este nevoie de implicarea Direcției pentru Agricultură în construcția și coordonarea, din punct de vedere tehnic, a acestui tip de organizație?
– Ca orice sistem nou înființat, care nu cunoaște bine drumul, aceasta are nevoie de sprijin. Direcția agricolă nu se va implica în luarea deciziilor în camera agricolă, ci o va sprijini din punct de vedere logisitic. Această structură va avea, de altfel, venituri proprii, pe care noi le-am propus a fi de minim 80.000 de lei pe an, din care jumătate să fie strînse prin direcțiile agricole, pe contract de prestări de servicii pentru studii și prognoze necesare punerii în practică a Politicii Agricole Comune, în vederea aderării la Uniunea Europeană. Diferența de venituri se poate asigura din impozitul pe terenul agricol și forestier (50 la sută din acesta), din venituri din alte prestări de servicii prin înființarea de societăți comerciale de consultanță și elaborare de proiecte, distribuție de material biologic de origine animală și vegetală, producerea de semințe și stațiuni de montă naturală.
– Implicarea direcțiilor agricole în înființarea și organizarea unor astfel de structuri ar putea fi, totuși, considerată neavenită, pentru că ele reprezintă statul.
– Ar fi o apreciere eronată. Pentru că direcția agricolă poate asigura pentru camera agricolă, cu tilu gratuit, servicii de contabilitate și personal, poate încheia contracte de prestări de servcicii pentru studii și prognoze, poate stabili comisia de concurs pentru funcția de șef al camerei și poate numi, în urma concursului, șeful camerei. Șeful camerei agricole este, în accepțiunea proiectului nostru, funcție publică de conducere, salariat la nivelul șefului de sereviciu și se subordonează Colegiului de conducere al camerei agricole.
– Este, totuși, o implicare a dircției agricole în activitatea camerei agricole.
– Este, dar în asigurarea logisticii camerei. Deciziile sînt luate numai de cei care conduc efectiv camera. în schimb, prin bugetul direcției agricole se asigură spațiile închiuriate și se finanțează dotările, reparațiile curente etc. De altfel, direcția agricolă ar trebui să rămînă numai cu funcția de politici de coordonare tehnică a camerelor agricole, cu cea de inspecție, pe zootehnie, producție vegetală, semințe și fond funciar, cu fincția de dezvoltare rurală și fincția economică, administrativă, de personal și de achiziții publice. De aceea, nu este necesar să se înființeze un oficiu al camerelor agricole, tocmai pentru că există direcțiile agricole, care prin departamentul de politici agricole poate îndeplini toate funcțiile acestui oficiu. Camera agricolă trebuie să rămînă o instituție autonomă a comunităților locale, coordonate din punct de vedere tehnic de direcția pentru agricultură.
– Cine ar trebui să conducă efectiv camera agricolă?
– Noi am propus un colegiu de conducere, format din 25 – 41 de membri, între care președintele colegiului, care este șeful camerei, iar ca membri reprezentanții bisericii, circumscripției veterinare, ai dispensarului uman, al școlii, al localității unde nu există consilieri locali, ai asociațiilor de producători agricole, grupuri de producători sau cooperative agricole. în raporturi de colaborare ar intra cu camera agricolă direcția agricolă și casa de credit rural. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!