Alocarea cotei de lapte în județul Bacău se înscrie în termen

Administrator

Numărul cererilor pentru cota de lapte depuse la Biroul Județean de Alocare a Cotei a ajuns, săptămîna trecută, la aproape 6.000. O adevărată armată de specialiști și funcționari ai Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, ai Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură și ai Oficiului Județean de Consultanță Agricolă se află mobilizată, de mai bine de o lună în toate localitățile din județ pentru a-i lămuri pe proprietarii de vaci cu lapte să facă opțiuni pentru cota de lapte. Tot săptămîna trecută, directorul Unității pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (UARZ), Constantin Viziteu, și specialiști de la Direcția Agricolă s-a întîlnit, la Onești, cu toți agenții care preiau cerrile de cotă de lapte din zona Văii Muntelui, Slănic Moldova și zona Onești. „Este o zonă cu mulți crescători de animale – ne-a spus Constantin Viziteu – și, evident, și cu unele probleme în procesul de alocare a cotei, pentru că mai există destui oameni care au rămas cu vechea mentalitate vizavi de cote. Am vrut să monitorizăm, încă o dată, ce probleme sînt și să stabilim cum putem lucra mai eficient, pentru a ne încadra în termenul final de alocare a cotei, care este 31 octombrie”.

în județul Bacău există 41.509 gospodării. Au fost distribuite, pentru acestea, 37.207 cereri de cotă, în toate cele 93 de localități. Cererile primite la Biroul județean de alocare a cotei de lapte au fost monitorizate, scanate și deja băgate în computer, într-o bază de date a Departamentului Național de Alocare a Cotei de Lapte (DACL) – a precizat directorul UARZ. „Noi am monitorizat, în anul de referință 2005 – 2006, 27.000 de cereri – a mai spus Constantin Viziteu. La cele peste 41.500 de gospodării am asigurat peste 36.000 de cereri, iar diferența este în stoc. Cred că nu vom avea nevoie de toate cererile, poentru că în ultimul an ne-am confruntat cu o reducere drastică a efectivului de animale, de 10 – 15%. Probleme deosebite nu sînt, doar cazuri izolate, de oameni reticenți. Dar și acești oameni au familii, copii plecați pe la orașe, adică persoane care îi pot face să înțeleagă ce înseamnă cota de lapte”.

Noile condiții de piață se aplică de la 1 aprilie

De la 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vînzarea directă a laptelui și a produselor lactate, se face numai de către deținătorii de cotă, în limita cantităților de referință disponibile. Cota de lapte reprezintă dreptul producătorilor de lapte de vacă de a-și vinde producția pe piață. Guvernul a stabilit modul în care România va gestiona cota de lapte de 3,057 de milioane de tone, pe care a obținut-o în urma negocierilor cu Uniunea Europeană. Se asigură astfel controlul cantitativ al celor care participă la aprovizionarea pieței laptelui și a produselor lactate. Fiecare proprietar de vaci de lapte, indiferent de numărul vacilor deținute, poate solicita cotă de lapte. Numărul estimat al celor care au dreptul de a solicita cota de lapte este de circa 1,2 milioane, persoane fizice sau juridice. În lipsa unei cote alocate, producătorii nu-și pot vinde laptele pe piață. Această cotă se referă doar la livrările către unitățile de procesare și la vânzările directe și nu include autoconsumul. De la 1 noiembrie 2006, se calculează cantitatea totală de lapte de cotă solicitată, iar în condițiile în care ea va fi mai mică de 3,057 milioane tone, diferența se constituie în așa-numita rezervă națională, din care se va asigura redistribuirea ulterioară către producătorii care se dezvoltă, conform unor criterii ce vor fi stabilite în 2007.

Cota se poate cîștiga, dar și pierde

Potrivit actului normativ, cotele individuale de lapte se acordă pentru livrări sau vînzări directe, în baza unei solicitări scrise adresate DACL, prin emiterea unei decizii și înscrierea în Registrul Cotelor. Producătorii care în perioada 1 aprilie 2006 – 31 martie 2007 au încetat activitatea de producție, nu beneficiază de cote individuale de lapte, cu excepția cazurilor de forță majoră, care vor fi aduse la cunoștința DACL până la 1 aprilie 2007. Tot de la 1 aprilie, în condițiile în care producătorii nu vînd pe piață 100% din cota solicitată, aceasta li se diminuează corespunzător cu cantitatea nevîndută. Producătorii care realizează sub 70% din cota solicitată o vor pierde integral. O altă prevedere stabilește că, pentru a beneficia de cote individuale de lapte, producătorii care își extind capacitatea exploatației sau care realizează noi exploatații de vaci de lapte după 31 martie 2006, care vor fi finalizate și populate pînă la 1 aprilie 2007, trebuie să se înregistreze în Registrul Investițiilor înființat de DACL.
România, la fel ca orice țară membră a Uniunii Europene, va fi penalizată dacă depășește cota de lapte. Pentru fiecare tonă de lapte realizată peste cota alocată, România va plăti o taxă de 278,3 de euro. Pentru recuperarea acestor eventuale penalizări, România se va întoarce către producătorii care au realizat depășirile și le va imputa aceste sume. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.